La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, Parlamentul adopta Legea de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 92/1997 privind investitiile directe (Legea nr. 241). Printr-unul dintre ultimele paragrafe, legea a abrogat in totalitate Ordonanta de urgenta nr. 31/1997 si, o data cu aceasta, au fost anulate singurele reglementari care vizau investitiile de portofoliu.
Concret, a fost eliminata taxa de 1,5% pe care investitorii straini o aveau de platit la fiecare tranzactie de cumparare si care constituia venit al bugetului de stat; au fost, de asemenea, abrogate prevederile ce reglementau modul de repatriere a capitalului investit pe piata de capital si a veniturilor rezultate din aceste investitii.
Legea nr. 241 a avut insa grija sa precizeze ca „regimul investitiilor de portofoliu, inclusiv avantajele de care acestea beneficiaza, se stabileste prin lege speciala”.
Desi intentia Parlamentului a fost de a incuraja investitiile pe piata de capital, primul efect al intrarii in vigoare a Legii nr. 241 a fost acela ca brokerii nu au stiut cum sa interpreteze abrogarea legislatiei vechi. Multi dintre ei au continuat sa perceapa clientilor straini taxa de 1,5% la cumpararea de actiuni, chiar si dupa mijlocul lunii decembrie (legea a fost publicata si se aplica incepand cu data de 16 decembrie 1998). Justificarea lor a fost simpla: atat timp cat responsabilitatea colectarii taxei le revenea, preferau sa-si taxeze clientii in plus decat sa fie acuzati de evaziune fiscala.
Principala cauza a confuziei a fost faptul ca Proiectul legii bugetului de stat pentru 1999 se bazeaza pe anularea facilitatilor fiscale oferite de Legea nr. 241 investitorilor romani si straini. „Daca Parlamentul adopta bugetul in forma propusa de ministrul finantelor, Decebal Traian Remes, Ordonanta nr. 31/1997 si, impreuna cu ea, taxa de 1,5% pentru cumpararea de actiuni raman abrogate”, declara Varujan Vosganian, membru al Comisiei buget, finante, banci din Senat.
Principalul decident in acest caz este insa Ministerul Finantelor. Toti reprezentantii institutiilor pietei de capital au trimis Finantelor, la inceputul acestei luni, scrisori prin care cereau lamuriri privind perceperea sau neperceperea in continuare a respectivei taxe. La mijlocul saptamanii trecute, Directia Generala Legislatie Impozite Directe a transat situatia precizand ca „(…) nu se mai aplica taxa de pana la 1,5% asupra tranzactiilor cu valori mobiliare realizate de catre o persoana fizica cu domiciliul sau, dupa caz, sediul in strainatate”. De altfel, darea cu pricina a facut obiectul unei intelegeri cu reprezentantii Guvernului, asa cum precizeaza Viorel Marian Pana, presedintele subcomisiei Piata de Capital din Senat: „Despre eliminarea ei se vorbeste inca din toamna si a fost convenita cu primul-ministru”.
Bancile ridica din umeri a neputinta
S-ar putea spune ca, astfel, a mai fost marcat un pas pe drumul stimularii investitiilor de portofoliu. Ramane de rezolvat problema investitorilor care au platit pana acum taxa, data fiind dorinta societatilor de valori mobiliare de a fi in bune relatii cu fiscul. Daca au apucat sa verse sumele la bugetul statului, brokerii vor avea mari probleme cu returnarea lor.
Problemele nu iau insa sfarsit aici. O data cu taxa s-au dus si singurele reglementari referitoare la repatrierea investitiei si a profiturilor aferente. Toti ochii se indreapta acum catre Banca Nationala, singura in masura sa decida pentru probleme legate de schimb valutar si transfer de valuta. Reprezentantii BNR sunt insa transanti: „Regulamentul valutar din 1997 nu face nici o referire la aceste repatrieri pentru ca, la momentul aparitiei lui, exista lege specifica. Daca, intre timp, legiuitorii au decis sa abroge aceste reglementari privind repatrierea investitiilor de portofoliu, nu intra in atributiile noastre sa reglementam domeniul respectiv”, spune Vasile Pitulice, sef serviciu la Directia Supraveghere si Reglementare Valutara din BNR. Intr-adevar, Regulamentul valutar nr. 3 din 1997 prevede ca „(…) nerezidentii pot dobandi, detine si utiliza (…) valori mobiliare in conditiile legii, ale regulamentului sau ale normelor emise in aplicarea acestora”.
Pe acest articol, nr. 9, din Regulamentul valutar se bazeaza dl Pitulice atunci cand spune ca, pana acum, toate operatiunile erau facute conform Ordonantei nr. 31. Intrebarea este in ce fel vor proceda de acum bancile atunci cand primesc ordin de cumparare de valuta pentru un investitor de portofoliu care a venit in decembrie si vrea sa plece din Romania in ianuarie 1999. „Procesul de repatriere este, deocamdata, blocat din cauza lipsei procedurilor”, spune Corneliu Cojocaru, purtator de cuvant al Bancii Comerciale. „Toate bacile asteapta precizari de la Banca Nationala. Intre timp, nu mai fac operatiuni de repatriere pentru investitorii pe piata de capital”, constata si Catalin Mitu, directorul departamenului Tranzactii la societatea de valori mobiliare Active International.
„Pentru cei care au venit in Romania dupa 16 decembrie 1998, data la care a fost abrogata procedura de repatriere, nu am cum sa mai fac acest serviciu. Nu mai am baza legala”, spune si Simona Constantinescu, seful serviciului Piata de Capital de la Banca Turco-Romana.
Vasile Pitulice ii contrazice pe toti acestia: „Leii investitorului sunt depusi la banca in conturi de tip B. Schimbul se face pe baza unui ordin de cumparare normal, facand dovada provenientei banilor. Daca bancile au nelamuriri, ar putea citi articolul 25 al Regulamentului valutar, care spune ca, in cazul in care au nelamuriri, trebuie sa se adreseze BNR”.
Varujan Vosganian asigura investitorii ca „din discutiile cu Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a reiesit ca Banca Centrala va evita cu strasnicie sa restrictioneze repatrierea valutei”.
Desi Legea nr. 241 prevede ca investitiile de portofoliu vor fi reglementate prin lege speciala, nu exista inca nici un proiect aflat in discutia Parlamentului. Se pare ca acest gol de legislatie in ceea ce priveste repatrierea investitiilor de portofoliu se datoreaza unei scapari a legiuitorului. L-am intrebat pe Viorel Marian Pana daca abrogarea articolului din Ordonanta nr. 31 care reglementa repatrierea a fost un gest deliberat sau nu. Senatorul s-a abtinut sa raspunda la aceasta intrebare.