succesive, atat in Senat, cat si la Camera Deputatilor. Chiar formele in care l-au aprobat cele doua camere sunt diferite, astfel incat varianta finala a trebuit decisa la mediere.Prevederea privind posibilitatea introducerii cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (23% in varianta propusa de Ministerul Finantelor) a disparut complet din actul normativ. In aceste conditii, schimbarea actualului sistem cu cote progresive de impunere, aplicate la transe de venit, iese din discutie chiar din anul 2005, dupa ce initial se gandise aplicarea cotei unice incepand de anul viitor. O decizie in sensul introducerii cotei unice este lasata la latitudinea guvernelor, la o data incerta.O alta promisiune facuta romanilor prin proiectul de Cod elaborat de Finante – deducerea dobanzilor la creditele ipotecare in limita a 500 de euro pe an incepand din 2004 – a fost, de asemenea, amanata. Motivul: presiunea Fondului Monetar International (FMI), care a considerat ca anul viitor nu este oportuna acordarea unei asemenea facilitati, in conditiile adancirii deficitului de cont curent. Decizia ar trebui sa completeze masurile pe care le va lua Banca Nationala pentru temperarea cresterii creditelor ipotecare si de consum. Persoanelor fizice le va ramane totusi, in 2004, posibilitatea deducerii la calculul impozitului pe venitul global a cheltuielilor cu materialele necesare amenajarii termice a locuintei (termopane), in limita a 15 milioane de lei pe an, precum si a contributiilor la schemele ocupationale de pensii, a primelor pentru asigurarea locuintei de domiciliu si pentru fondurile private de sanatate, in limita a cate 200 de euro anual. O alta modificare va permite persoanelor fizice sa redirectioneze o cota de 1% din impozitul pe venit catre organizatiile neguvernamentale (ONG). Cota propusa initial de un grup de parlamentari fusese mai mare (2%), insa deputatii au decis reducerea acesteia la 1%. Sumele corespunzatoare vor fi transmise de autoritatile fiscale, la cererea contribuabililor, catre asociatiile sau fundatiile selectate de platitor. Primele donatii vor fi posibile in 2005, pe baza veniturilor declarate in 2004.Deputatii au avut o viziune diferita fata de Ministerul Finantelor si in privinta cotei de impozit pentru veniturile obtinute de persoanele fizice din alte surse decat salariile. Astfel, aceasta a crescut de patru ori, fiind majorata de la 10% la 40%. Un astfel de nivel se va aplica de anul viitor pentru castigurile de la societatile de asigurari sau pentru veniturile primite de pensionari de la fostii angajatori.O mai mare libertate va fi lasata companiilor in ceea ce priveste cheltuielile sociale. Acestea vor putea reprezenta 2% din fondul de salarii brut, fata de 1,5% pana acum.
Cine risca sa piarda esalonarile?
Integrarea europeana schimba regulile
O esalonare a datoriilor catre stat, care se intinde pe mai multi ani, nu va putea fi pastrata dupa 2007 decat daca sunt indeplinite anumite conditiiMai multe societati comerciale au obtinut, in baza Ordonantei de urgenta nr. 40/2002, esalonari, amanari, scutiri sau reduceri la plata obligatiilor bugetare restante la finele anului 2001, precum si a majorarilor si penalitatilor de intarziere aferente. Graficul esalonarilor se intinde, in unele cazuri, mai departe de anul 2007, momentul estimat al integrarii. De la acea data, inlesnirile nu vor mai putea fi pastrate de toti. Cei care au reesalonari pana dupa 2007 si le vor putea pastra dupa acel moment doar daca au fost notificate si aprobate de Consiliul Concurentei si sunt trecute pe lista anexa la Tratatul de Aderare, a declarat secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Daniela Gheorghe. Cu alte cuvinte, orice inlesnire obtinuta fara notificarea si aprobarea Consiliului va fi pierduta la acea data (daca nu se va putea face o notificare ulterioara), iar in aceasta situatie se gasesc inlesniri acordate multor firme. Solutia finala trebuie discutata cu delegatia Comisiei Europene. Din 2004, s-ar putea renunta la acordarea unor inlesniri de tipul celor obtinute prin Ordonanta nr. 40. Firmelor care ar fi dorit sa le acceseze, le-ar ramane doar posibilitatea de a solicita ajutor de stat. Conditiile, mult mai stricte: o singura data in viata pentru salvare, o data la zece ani pentru restructurare.
Garantiile de stat se raresc
Regula va fi: imprumuturi fara ajutorul statului
Regula, o singura data in zece ani, nu mai mult de jumatate din valoarea investitiilor, se va aplica si in cazul garantiilor acordate de Guvern pentru imprumuturile contractate de societati.Societatatile comerciale, indiferent daca sunt de stat sau private, nu vor mai putea contracta imprumuturi „in serie” cu garantia statului. La fel ca esalonarile de datorii la buget sau facilitatile fiscale, garantiile guvernamentale sunt considerate ajutor de stat, iar de anul viitor vor trebui sa respecte regulile din UE. Noile reguli vor pune in dificultate cu precadere companiile cu capital de stat, clientii cei mai numerosi ai unor astfel de ajutoare, obtinute si de mai multe ori in cazul unei singure societati. O situatie speciala exista in cazul CET-urilor care sunt obligate in fiecare an sa achizitioneze combustibil necesar incalzirii pe perioada de iarna. Finantarea este asigurata aproape de fiecare data prin imprumuturi cu garantia statului. Acestea nu vor fi considerate, insa, ajutor de stat decat pentru suma cu care imprumutul, respectiv garantia guvernamentala, depaseste nivelul necesar achizitiilor „obligatorii”. O alta cerinta, notificarea Consiliului Concurentei si obtinerea aprobarii, va crea mai putine probleme. Potrivit sefului Trezoreriei Statului, Enache Jiru, toate garantiile de stat acordate la imprumuturi externe au fost notificate, intrucat bancile straine nu aproba un credit fara documentatie completa.
