Noi reguli în UE pentru combaterea dependenței digitale

Parlamentul European a solicitat dezvoltarea de produse digitale etice care să nu se bazeze pe „intenții ascunse și design care creează dependență”, conform unui comunicat al legislativului comunitar.

Printr-un raport adoptat cu 545 de voturi „pentru”, 12 „împotrivă” și 61 de abțineri, eurodeputații au avertizat cu privire la caracterul dependență-inducător al jocurilor online, rețelelor sociale, serviciilor de streaming și piețelor online, care exploatează vulnerabilitățile utilizatorilor pentru a le captura atenția și a monetiza datele.

Aceștia doresc să sporească protecția consumatorilor prin alternative mai sigure, chiar dacă acestea nu sunt la fel de profitabile pentru platformele de socializare. Parlamentul îndeamnă Comisia să abordeze lacunele juridice existente și să introducă o nouă legislație împotriva designului care creează dependență.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, eurodeputații spun că Parlamentul European ar trebui să-și folosească dreptul de inițiativă legislativă.

Raportul solicită, de asemenea, evaluarea și interzicerea instrumentelor tehnice dăunătoare care cauzează dependență și care nu sunt acoperite de directiva privind practicile comerciale neloiale, cum ar fi derularea infinită, redarea automată implicită și notificările constante de confirmare.

Se propune un „drept digital de a nu fi deranjat”

Accentuând lipsa de transparență a serviciilor online pentru consumatori și autorități, membrii Parlamentului European susțin că trebuie obligate companiile să creeze produse și servicii digitale etice și echitabile „din proiectare”, excluzând orice intenții ascunse, design înșelător sau elemente care pot genera dependență.

Cu obiectivul de a reduce abilitatea platformelor de a crea dependență și pentru a oferi consumatorilor un control sporit, Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să propună un „drept digital de a nu fi deranjat”.

De asemenea, europarlamentarii doresc ca Comisia să elaboreze o listă de bune practici de proiectare, incluzând aspecte precum „gândiți înainte de a partaja”, dezactivarea notificărilor în mod implicit, utilizarea fluxurilor cronologice, modul de utilizare în tonuri de gri, blocarea automată și rezumatele privind timpul total petrecut în fața ecranului.

În plus, aceștia propun derularea de campanii de conștientizare pentru a promova obiceiuri online mai sigure și sănătoase.

Îngrijorări privind designul social media care generează dependență

Recunoscând influența pozitivă pe care social media o poate avea asupra societății, membrii Parlamentului European manifestă îngrijorare cu privire la daunele fizice, psihologice și materiale pe care un design generator dependență le poate provoca.

Aceste consecințe includ pierderea concentrării și a capacității cognitive, epuizarea, stresul, depresia și limitarea activității fizice. În special, deputații sunt profund îngrijorați de impactul prelungit asupra sănătății minorilor și solicită efectuarea unor cercetări extinse privind riscurile asociate serviciilor online.

Nicio autodisciplină nu poate înfrânge strategiile Big Tech, susținute de echipe întregi de designeri și psihologi menite să țină utilizatorii lipiți de ecrane, a declarat raportoarea olandeză Kim Van Sparrentak, reprezentantă a Grupului Verzilor / Alianța Liberă Europeană, în urma votului.

Avertizând asupra consecințelor pe termen lung asupra sănătății mintale și dezvoltării creierului generațiilor viitoare, Parlamentul European transmite un semnal puternic, a mai spus ea. Uniunea Europeană trebuie să fie lider mondial în abordarea designului care induce dependență al serviciilor online.

Mai multe legi privind protecția consumatorilor, în atenția Comisiei Europene

Comisia Europeană evaluează în prezent necesitatea actualizării anumitor acte legislative privind protecția consumatorilor pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie în mediul digital, rezultatele fiind aşteptate în 2024. Raportul Parlamentului va contribui la această verificare în derulare.

Utilizarea problematică a smartphone-ului sau a internetului a fost legată de o satisfacţie mai scăzută a vieţii şi de simptome privind probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, stima de sine scăzută, anxietatea, lipsa somnului şi comportamentul obsesiv-compulsiv, copiii şi tinerii fiind cei mai vulnerabili. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani petrec în medie peste şapte ore pe zi pe internet, unul din patru afişând o utilizare problematică a smartphone-ului, asemănătoare dependenţei.