După șapte luni de absență din cauza epidemiei, deputații europeni ar putea reveni în curând în capitala alsaciană. În ciuda dorinței multor parlamentari pentru un sediu unic la Bruxelles.

Se va întoarce Parlamentul European să stea la Strasbourg în a doua sa sesiune plenară din octombrie (din 19 până în 22) după șapte luni de absență? Decizia va fi luată joi de președinții grupurilor politice. Dar continuarea boicotării capitalei alsaciene din cauza situației epidemice devine dificil de justificat atunci când indicatorii se îmbunătățesc. Un purtător de cuvânt al social-democratului italian David Sassoli, președintele Parlamentului, recunoaște: „Suntem gata să mergem la Strasbourg”, deoarece „situația [sănătății] este bună”.

Dar, în mod ironic, acum departamentul Bas-Rhin este cel care vrea să se lase rugat, autoritățile locale nedorind să vadă debarcând pe teritoriul său un întreg areopag potențial contaminator, deoarece rata infecției de la Bruxelles, unde se află al doilea sediu al Parlamentului, a atins un nivel alarmant care l-ar plasa, în Franța, într-o zonă de alertă maximă, ceea ce nu este cazul Strasbourgului…

Parlamentul European a fost cel conștient

Parlamentul European a fost prima instituție care a luat în serios pandemia coronavirusului, hotărând, în februarie, să generalizeze telemunca și să nu mai meargă la Strasbourg, în timp ce tratatele europene prevăd că trebuie organizate aici douăsprezece sesiuni pe an (în restul timpului, Parlamentul este la Bruxelles). Argumentul sanitar a fost cu siguranță bine întemeiat, deplasarea a aproape 2.500 de persoane o dată pe lună fiind în sine periculoasă, dar a îndeplinit dorința afirmată în mod repetat de patru cincimi dintre europarlamentari de a avea un singur sediu la Bruxelles. Din februarie, virusul s-a răspândit pe scară largă în Uniune, atât de mult încât argumentul privind sănătatea a slăbit considerabil, mai ales că, din septembrie, sesiunile fizice au fost reluate.

Totuşi, deputaţii europeni pro-Bruxelles au putut conta pe sprijinul (involuntar?) al autorităților belgiene. De fapt, în timpul verii, ei au plasat treptat toată Franța în zona roșie, ceea ce însemna că cei care au mers acolo au fost obligaţi să respecte o carantină la întoarcere… Un argument de aur pentru a menţine sesiunile plenare la Bruxelles în septembrie și octombrie. Dar, în urmă cu două săptămâni, carantina redusă la șapte zile a devenit doar „recomandată” și, mai presus de toate, situația de sănătate din regat s-a deteriorat considerabil.

Prin urmare, Emmanuel Macron a decis să iasă la rampă pe 23 septembrie cu o scrisoare deosebit de fermă trimisă lui David Sassoli și al cărei conținut a fost dezvăluit de ziarul „Dernières nouvelles d’Alsace”: „Situația sanitară este cu siguranță dificilă, dar este la fel şi la Bruxelles şi la Strasbourg”, subliniază el. 

Locatarul Palatului Elysée își afirmă hotărârea de a nu lăsa „pretextele politice să recupereze frica ridicată de pandemie pentru a pune sub semnul întrebării acest simbol al unității redescoperite”, care este Strasbourg. Șeful statului consideră chiar necesară „definirea mecanismelor de compensare, care ar putea lua, de exemplu, forma unei prelungiri a sesiunilor în lunile următoare”, aceasta fiind scurtată cu o zi în urmă cu câțiva ani și înlocuită cu „mini-sesiuni” de două zile la Bruxelles. De asemenea, lucrările viitoarei conferințe despre viitorul Europei ar putea să se ţină acolo.

Dacă deputaţii se vor întoarce, va fi într-o formă mai ușoară, vor fi însoțiți de un singur asistent parlamentar și marea majoritate a funcționarilor publici vor continua să lucreze de la domiciliu, așa cum fac de șapte luni. Deputaţii europeni pro-Strasbourg menționează, de asemenea, că Parlamentul a demonstrat că poate lucra de la distanță cu celelalte instituții și că sediul de la Bruxelles a fost practic inutil…