Reacția vine din partea președintelui Parlamentului European, ca urmare a blocării bugetului multianual al UE prin veto de către Polonia și Ungaria. Prin acest vot de veto, cele două țări au blocat și planul de relansare economică al Uniunii după pandemie ce se ridică la 750 de miliarde de euro.
Parlamentul European nu va face „nicio concesie” în privinţa condiţionării fondurilor UE de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei, care şi-au folosit dreptul de veto pentru a bloca bugetul multianual al UE şi planul de relansare, au anunţat miercuri preşedintele instituţiei, David Dassoli, şi liderii grupurilor politice, relatează AFP.
„Nicio concesie nu va fi făcută din partea noastră”, au afirmat ei într-un comunicat. „Liderii Parlamentului European regretă profund acest blocaj şi reafirmă că acordurile încheiate asupra bugetului multianual, cât şi a asupra condiţionalităţii cu statul de drept) (…) nu pot fi în niciun caz redeschise”, au adăugat ei.
Polonia și Ungaria și-au pus în aplicare amenințarea de blocare a bugetului UE
Amintim că, premierul polonez Mateusz Morawiecki a susţinut miercuri că ţara sa bloca şi la votul final bugetul multianual al UE, cum a procedat luni alături de Ungaria la un vot preliminar, cele două ţări nefiind de acord cu condiţionalitatea privind statul de drept.
”O Uniune Europeană în care există o oligarhie europeană care pedepseşte (statele membre) cele mai slabe nu este Uniunea Europeană în care noi am intrat”, a spus el în faţa parlamentului de la Varşovia, potrivit AFP. ”Am spus ”da” Uniunii Europene, dar ”nu” pedepsirii noastre ca pe nişte copii”, a adăugat şeful guvernului polonez, avertizând că dorinţa Bruxellesului de a impune condiţii politice pentru accesarea fondurilor europene ar putea conduce în final la ”dezintegrarea UE”.
În timpul unei reuniuni a reprezentanţilor permanenţi ai statelor UE, desfăşurată luni, Polonia şi Ungaria şi-au pus în aplicare ameninţarea că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro), dacă va fi adoptat acordul convenit la începutul lunii între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE care prevede că vor putea fi suspendate fondurile europene în cazul statelor membre acuzate că încalcă statul de drept (independenţa justiţiei, a presei, drepturile fundamentale etc), acest mecanism fiind considerat de guvernele polonez şi ungar un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.
Slovenia se alătură Ungariei și Poloniei
Prim-ministrul sloven Janez Jansa le-a adus sprijinul său Ungariei şi Poloniei în disputa acestora cu Uniunea Europeană, denunţând la rândul său mecanismul care condiţionează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept, şi cerând revenirea la acordul intervenit la summitul din iulie între liderii UE, transmite France Presse.
‘Numai o instanţă judiciară independentă poate spune ce este statul de drept, nu o majoritate politică’, a afirmat Jansa într-o scrisoare trimisă marţi, 17 noiembrie, preşedintelui Consiliului european, Charles Michel, şi consultată miercuri de AFP.
Slovenia nu s-a opus luni, la reuniunea ambasadorilor la UE ai statelor membre, adoptării bugetului şi planului de relansare, blocate de Ungaria şi Polonia din cauza unei prevederi ce condiţionează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept.
Însă această luare de poziţie a lui Jansa anunţă discuţii dificile astăzi, la summitul european consacrat în mod oficial luptei împotriva pandemiei.