Conform dpa.com, eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a grupului Partidului Popular European (PPE), are cele mai mari șanse de reușită.
Dacă va fi aleasă preşedinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, care are 43 de ani, ar deveni cea mai tânără persoană ce a deținut această funcție de conducere. Aceasta asigură preşedinţia interimară a PE, în calitate de primul vicepreşedinte în ordinea precedenţei.
În cele din urmă, Roberta Metsola a fost aleasă drept noul preşedinte al Parlamentului European, cu 458 voturi, respectiv 75% din cele exprimate si valabile.
Siegfried Mureşan: Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România
“Roberta Metsola, candidata noastră, a Grupului PPE, tocmai a fost aleasă președintă a Parlamentului European încă din primul tur, cu o largă majoritate: 458 voturi.
Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România. Roberta cunoaște foarte bine situația din România, este o prietenă a românilor și o apărătoare a statului de drept din țara noastră.
Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției.
La dezbaterile privind justiția și statul de drept din România pe care le-am avut în Parlamentul European, Roberta a fost de partea sutelor de mii de oameni care au ieșit în stradă și a cerut ferm Guvernului PSD de atunci să înceteze atacurile la statul de drept.
«România este Europa și Europa este România. Corupția este antiteza Uniunii Europene.», declara Roberta în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în fața ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader.
Alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European este o garanție că Parlamentul va continua lupta pentru apărarea statului de drept și a justiției peste tot în Uniunea Europeană.
Sunt convins că va reprezenta cu demnitate și determinare Parlamentul și că va fi în continuare o prietenă a României”, a fost mesajul europarlamentarului român Siegried Mureşan.
Cine au fost candidații pentru președinția PE
Sira Rego (grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică), Kosma Zlotowski (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi Alice Bah Kuhnke (grupul Verzilor) sunt ceilalţi candidaţi la preşedinţia Parlamentului European.
Toți candidații pot fi propuşi sau retraşi înaintea fiecărei runde de vot. Candidaţii pentru postul respectiv pot fi propuşi fie de un partid politic, fie de un grup de eurodeputaţi care atinge un prag redus de 1/20 din deputaţi sau 36 din 705 deputaţi, atunci când sunt ocupate toate locurile.
Preşedintele Parlamentului European este ales cu majoritatea absolută a voturilor valabile, exprimate prin vot secret, adică 50% plus unu. Dacă nicio persoană nu este aleasă după al treilea tur de scrutin, cei doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul acestui tur de scrutin participă la un ultim vot, după care omul cu cele mai multe voturi este declarat câştigător.
Când vor fi afișate rezultatele
Rezultatul celui de-al doilea tur va fi anunțat în plen la ora locală 13:00 (12:00 GMT). Dacă va avea loc un al treilea tur, rezultatele vor fi anunțate la ora 16:30 (15:30 GMT), iar dacă va avea loc un al patrulea tur, noul președinte va fi anunțat la ora 18:30 (17:30 GMT).
Sesiunea de votare se va desfăşura de la distanţă din cauza restricțiilor anti-COVID-19.
Fostul președinte al Parlamentului European a decedat
Fostul președinte al Parlamentului European a fost italianul David Sassoli, decedat în urmă cu o săptămână. Acesta s-a stins din viață la 65 de ani la centrul oncologic din Aviano, în Italia, unde fusese spitalizat în 26 decembrie ca urmare a unei „complicaţii grave cauzate de o disfuncţie a sistemului imunitar.”
Mandatul lui David Sassoli se va încheia în această lună, la jumătatea legislaturii de cinci ani a Parlamentului European.
