Parlamentul European a decis că Ungaria a devenit un „regim hibrid al autocraţiei electorale”, invocând o degradare a democraţiei, a drepturilor fundamentale şi a statului de drept. Rezoluția a fost susținută de 81% dintre deputații prezenți la vor.
La momentul de față, Ungaria încearcă să convingă Comisia Europeană să elibereze 4,64 miliarde de euro din fonduri de recuperare post-Covid, îngheţate de mai bine de un an.
Comisia Europeană este aşteptată să propună, duminică, reducerea a 70% din fondurile de coeziune ale Ungariei, dar va lăsa şi cale liberă către obţinerea unui compromis, au declarat doi europarlamentari familiarizaţi cu discuţiile.
Oficialii Comisiei au sugerat că există un risc „extrem de semnificativ” în privinţa gestionării fondurilor UE de către Ungaria, invocând încălcări ale reglementărilor de interes public şi un număr neobişnuit de mare de contracte atribuite unui singur ofertant – un semnal roşu pentru organismele care monitorizează transparenţa.
PE acuză Ungaria de clientelism, favoritism şi nepotism în administraţia publică la nivel înalt
Guvernul Ungariei este aşteptat săptămâna viitoare să propună o serie de legi pentru combaterea corupţiei. Criticii se tem că Bruxelles-ul este dispus să accepte modificări superficiale menite să amplaneze conflictele legate de fondurile UE.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să ofere declaraţii, dar a spus că analizează „măsurile de remediere” prezentate de Ungaria şi a avut termen până la 21 septembrie să decidă următorul pas.
Rezoluţia Parlamentului European, care indică „riscurile clientelismului, favoritismului şi nepotismului în administraţia publică la nivel înalt”, va face totuşi mai dificilă orice scădere a nivelului de protecţie a fondurilor UE.
Gwendoline Delbos-Corfield, europarlamentarul francez care a redactat rezoluţia, a descris concluziile ca fiind clare şi irevocabile. „Ungaria nu este o democraţie. Era mai urgent ca niciodată ca Uniunea Europeană să adopte această poziţie, având în vedere ritmul alarmant cu care statul de drept revine în Ungaria”.
Din cei 534 de europarlamentari prezenţi la vot la Strasbourg, 433 au votat pentru, 123 împotrivă şi 28 s-au abţinut. Marea majoritate a fost ajutată de decizia lui Orban din 2021 de a părăsi familia politică de centru-dreapta a Europei, Partidul Popular European (PPE).
Partidul aflat la putere în Ungaria, Fidesz, a venit cu o reacție la acuzațiile UE împotriva Ungariei
„Oamenii din Europa îndură o criză energetică cin cauza sancţiunilor eşuate ale Bruxellesului şi, totuşi, prioritatea stângii din PE este de a ataca Ungaria. (…) Bruxelles-ul vrea să pedepsească Ungaria şi să reţină banii care i se cuvin”, a declarat Fidesz.
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a catalogat acțiunea drept o „insultă” pentru cetăţenii ţării sale și a declarat pentru presa din Budapesta că „eurodeputaţii bine remuneraţi ar trebui mai bine să se ocupe de problemele reale ale UE”.
„Ungurii au decis de patru ori la rând ce vor în ţară”, a adăugat acesta, făcând referire la seria ultimelor alegeri legislative câştigate cu importante majorităţi de formaţiunea reacționar-naționalistă a premierului Viktor Orban.
