Inima puterii Uniunii Europene a fost lovită de un nou scandal de corupție care implică gigantul tehnologic chinez Huawei și Parlamentul de la Strasbourg. Oficialii investighează acuzațiile de „corupție activă în cadrul Parlamentului European”, a declarat joi biroul procurorului federal belgian, adăugând că „presupusa corupție ar fi beneficiat compania Huawei”.
Cazul Huawei face ecou scandalului de corupție Qatarargate 2022
Cazul face ecou scandalului de corupție Qatarargate 2022, în care mai mulți membri ai Parlamentului au fost arestați și anchetați. Acesta aduce un suflu nou preocupărilor de lungă durată cu privire la practicile dubioase de lobby la Bruxelles – de data aceasta cu o companie chineză controversată în centrul afacerii.
Presa olandeză de investigații Follow The Money și publicațiile belgiene Le Soir și Knack au fost primele care au relatat despre această afacere.
Iată ce știm până acum, pe baza informațiilor furnizate de biroul procurorului federal belgian și a discuțiilor cu zeci de funcționari din UE și din industrie implicați în scandal.
Care sunt acuzațiile?
Noua investigație se concentrează pe Huawei, care a fost un jucător important în lobby-ul din Europa, în special cu Parlamentul.
Faptele presupuse se referă la „remunerația pentru pozițiile politice ocupate sau cadouri excesive, cum ar fi cheltuieli pentru mâncare și călătorii sau invitații regulate la meciuri de fotbal [pentru] a promova interese comerciale pur private în contextul deciziilor politice”, a declarat Parchetul Federal într-un comunicat de presă.
Acesta a adăugat că acestea au fost comise „în mod regulat și foarte discret din 2021 până în prezent”.
Poliția a efectuat 21 de percheziții
Poliția a efectuat 21 de percheziții în Bruxelles, Flandra, Valonia și Portugalia și a arestat mai multe persoane.
Potrivit publicațiilor Follow The Money, Le Soir și Knack, anchetatorii examinează activități legate de 15 actuali și foști deputați europeni. Potrivit acestor media, un lobbyist Huawei din Bruxelles a fost un suspect-cheie. POLITICO nu a verificat această informație.
Două persoane care lucrează în clădirea care găzduiește principalul birou de lobby al Huawei în UE la Bruxelles au declarat pentru POLITICO că au văzut ofițeri de poliție intrând în clădire joi dimineața și că aceștia erau încă acolo la prânz. Polițiștii au părăsit apoi birourile Huawei din Bruxelles, luând cu ei patru cutii care conțineau documente și alte obiecte pe care le-au confiscat.
Care a fost răspunsul Huawei?
Scandalul de corupție Huawei a zguduit Parlamentul European. Joi, compania a răspuns rapid la aceste rapoarte. Într-o declarație, un purtător de cuvânt a spus:
„Huawei ia în serios aceste acuzații și va comunica urgent cu anchetatorii pentru a înțelege mai bine situația. Huawei are o politică de toleranță zero față de corupție și alte infracțiuni și ne angajăm să respectăm toate legile și reglementările aplicabile în orice moment.”
Ce se întâmplă în Parlament?
Procuratura a anunțat joi după-amiază că a „solicitat aplicarea de sigilii la sediul Parlamentului European, în special la birourile alocate celor doi asistenți parlamentari presupuși a fi implicați”.
Una dintre ușile birourilor delegației italiene a Partidului Popular European (PPE) a fost apoi marcată cu pancarte pe care scria „JUDICIAL SEALS” și „Absolutely forbidden to open this door” și sigilată cu bandă albastră și albă a poliției.
Al doilea birou sigilat, care face parte din delegația bulgară în grupul Renew, îi aparține lui Adam Mouchtar, un angajat de lungă durată al Parlamentului European și actualul asistent al eurodeputatului nou ales Nikola Minchev. Mouchtar a fost, de asemenea, co-fondator al unui grup numit EU40, care a fost prezidat de fostul eurodeputat grec Eva Kaïlí, una dintre figurile principale din Qatargate, un alt scandal de corupție care a zguduit Parlamentul European.
Mouchtar a confirmat pentru POLITICO că biroul său a fost sigilat, dar a negat orice infracțiune. Șeful său, Nikola Minchev, a anunțat vineri că l-a suspendat din funcție.
Celălalt birou sigilat nu avea etichetele cu numele obișnuite pe ușă
Arhivele parlamentare indică faptul că acesta a fost biroul asistenților deputaților europeni italieni și membri ai PPE Fulvio Martusciello și Marco Falcone. Nu se știe exact care asistenți și care deputați europeni sunt implicați în anchetă.
Contactat, Martusciello a declarat că biroul sigilat „nu este al meu”. Dar a refuzat să ofere informații suplimentare, inclusiv dacă aparținea unuia dintre asistenții săi.
Falcone și asistenții săi nu au răspuns imediat la solicitarea de comentarii a POLITICO. Falcone a declarat pentru cotidianul italian Corriere della Sera:
„Nici unul dintre cei doi asistenți ai mei nu este implicat, nici stagiarul care a sosit acum două săptămâni. Nu am avut niciodată niciun contact cu Huawei și activitatea noastră parlamentară în aceste nouă luni de la începutul legislaturii] nu a implicat niciodată acest sector.”
Cum face Huawei lobby la Bruxelles?
În cea mai mare parte a anilor 2010, Huawei a investit milioane de euro în campanii de lobby și PR în Europa și a fost văzută ca o față prietenoasă care lingușește puterea.
Compania a organizat petreceri somptuoase în locuri prestigioase, cu bufete rafinate și spectacole de dans – cum ar fi recepția sa de Anul Nou Chinezesc la Concert Noble din Bruxelles. Era cunoscută pentru faptul că le mulțumea contactelor sale cu generoase pungi cadou, dintre care unele conțineau un telefon Huawei.
Începând cu 2019, mizele au devenit mai mari. Compania a încercat să respingă presiunile pentru a reduce dependența țărilor occidentale de echipamentele sale 5G din motive de securitate și spionaj.
Compania a încercat să respingă presiunea de a reduce dependența țărilor occidentale de echipamentele sale 5G din motive de securitate și spionaj. Nicolas Guyonnet și Hans Lucas/Getty Images
Pentru a face față acestei furtuni geopolitice, compania a oferit salarii cu șase cifre foștilor jurnaliști și politicieni occidentali cu legături directe cu locurile de putere, precum Elysée și Westminster.
În ultimii doi ani, Huawei și-a pierdut o mare parte din influența sa la Bruxelles, pe măsură ce opinia asupra companiilor chineze de tehnologie s-a schimbat, iar guvernele europene s-au aliniat unei abordări mai prudente în ceea ce privește utilizarea echipamentelor 5G ale Huawei pentru rețelele lor. La nivelul UE, Comisia Europeană a anunțat măsuri în 2023 pentru a împiedica Huawei și ZTE să acceseze fonduri europene pentru cercetare și pentru a se asigura că operatorii contractați nu mai utilizează echipamente chinezești.
De asemenea, de la biroul din Bruxelles al companiei au plecat lobbyiști și manageri de comunicare.
Cum a alungat Washingtonul compania din Europa
Potrivit datelor din registrul de transparență al UE, Huawei Technologies a cheltuit între 2 milioane și 2,25 milioane de euro pentru lobby în UE în 2021, 2022 și 2023 – mult, dar totuși mai puțin decât cheltuielile sale din anii anteriori, care au fost estimate la aproximativ 3 milioane de euro în 2018, 2019 și 2020.
În octombrie, Huawei a declarat că avea 11 lobbyiști cu normă întreagă pentru UE, dintre care 9 erau acreditați pentru accesul la Parlamentul European. La vârf, a declarat 21.
Huawei a citat, de asemenea, Acento Public Affairs, Alber & Geiger, Hill & Knowlton International Belgium și MUST & Partners ca intermediari. Acento și Alber & Geiger au acționat, de asemenea, ca intermediari pentru Huawei în anul precedent, Huawei declarând costuri de reprezentare de 200 000 EUR și, respectiv, 600 000 EUR.
A fost gigantul chinez investigat vreodată?
Huawei a fost implicată în scandaluri și investigații în mai multe țări din lume. În Franța, a fost implicat într-un caz în care a fost implicat fostul ministru și deputat european Jean-Louis Borloo, după cum amintea Le Soir săptămâna trecută.
Parlamentul European nu este străin de problemele Huawei cu autoritățile. În mai 2023, președintele său, Roberta Metsola, a scris într-o scrisoare văzută de POLITICO că departamentul de securitate al instituției a contactat autoritățile belgiene pentru a obține informații „privind potențialele amenințări reprezentate de activitățile Huawei în Belgia și, în special, riscurile pentru Parlamentul European”.
Acesta a răspuns unui avertisment trimis de doi deputați europeni după ce POLITICO a publicat o anchetă a serviciilor de informații belgiene privind Huawei, ca parte a unor eforturi mai ample de a face lumină asupra operațiunilor de influență ale Chinei în Europa prin intermediul actorilor nestatali. Parlamentarii au declarat că aceste operațiuni erau „deosebit de îngrijorătoare în contextul scandalului Qatargate”.
Serviciul de informații belgian a solicitat interviuri cu foști angajați ai operațiunii de lobby a companiei, a raportat POLITICO. Culegerea de informații face parte din eforturile oficialilor de securitate de a examina modul în care Beijingul ar putea utiliza actori nestatali – inclusiv lobbyiști de la biroul Huawei din Bruxelles – pentru a-și promova interesele și Partidul Comunist în jurul sediilor UE și NATO din Bruxelles.
Serviciile de informații belgiene pun compania pe lista lor de supraveghere
Procuratura federală belgiană a declarat săptămâna trecută că ancheta sa s-a axat pe corupția în vederea „promovării intereselor comerciale pur private în cadrul deciziilor politice”, ceea ce sugerează că guvernul chinez nu este implicat.
Atât Parlamentul, cât și Comisia au interzis accesul lobbyiștilor Huawei în sediile lor. Această interdicție s-ar aplica celor înregistrați în registrul de transparență al UE.
Interdicția Parlamentului se aplică tuturor sediilor din Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg, precum și birourilor de legătură ale instituției în țările UE.
Cum reacționează instituțiile europene?
Comisia a anunțat că va solicita cabinetelor comisarilor și tuturor direcțiilor generale „să suspende imediat contactele și întâlnirile cu Huawei până la noi ordine”, a declarat purtătorul său de cuvânt pentru transparență, Olof Gill.
Deputații europeni s-au grăbit să solicite reforme pentru a spori transparența instituției. Un grup de eurodeputați de dreapta – inclusiv unii din grupul politic al președintelui Parlamentului Roberta Metsola – a pus frână creării unui organism de etică comun care ar stabili standarde etice comune pentru toate instituțiile UE. Noul scandal i-a determinat pe susținătorii acestui organism să îl apere.
„Aceste evenimente subliniază nevoia critică de control puternic și de responsabilitate”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului pentru transparență și lupta împotriva corupției și membru al Partidului Social Democrat din România.
Bart Groothuis, eurodeputat olandez pentru Renew, consideră că instituția trebuie „să demonstreze că am învățat lecțiile Qatargate […] deci nu există dacă sau dar, ci trebuie luate măsuri clare și energice”.
Nicholas Aiossa, directorul biroului din Bruxelles al Transparency International, a declarat:
„Dacă deputații europeni doresc să protejeze integritatea Parlamentului, ei trebuie să introducă o reformă etică rapidă, amplă și substanțială”.
Până în prezent, Metsola nu a făcut o declarație publică pentru a comenta scandalul.
