În loc să le elimine, aşa cum s-a întâmplat aproape peste tot în UE, România creşte accizele pe blănuri, parfumuri, cristaluri şi bijuterii, fiind una dintre ultimele ţări europene care taxează produsele de lux.
Senatorii vor să reducă TVA la alimente pe seama creşterii penalităţilor pe consumul de lux. Ce este considerat însă lux în România? Ţara noastră a rămas singura membră UE care şi-a păstrat şi structura de accize întâlnită în fostul bloc comunist. Panoplia produselor accizabile a fost apoi completată de impozitele europene – pe ţigări, alcool şi combustibili. În România, există accize pentru te miri ce: blănuri, parfumuri şi bijuterii. Nici măcar paharele de cristal n-au scăpat de eticheta „de lux“. Iar până acum trei ani, pe lista bunurilor accizabile se aflau şi video, DVD-playerele, aparatele de aer condiţionat, camerele video şi foto. Singura ţară care mai are un astfel de sistem de accize este India, însă acolo şi hârtia igienică este considerată un lux, fiind accizată. Iar taxe pe blănuri mai există doar în Franţa – capitala mondială a modei -, dar nivelul acestora este modic, faţă de 45% în România.
Ţara noastră ar fi trebuit să renunţe treptat la accize nereglementate la nivel european, până în 2010, potrivit unui calendar negociat cu Comisia Europeană. De altfel, în marea majoritate a statelor membre UE nu mai există decât un număr limitat de produse accizabile – tutun, alcool şi energie. Planurile integrării României în UE, şi nu în India, au fost date însă peste cap săptămâna trecută de către senatori. Pierderile provocate la bugetul de stat de reducerea TVA la alimentele de bază de la 19% la 5% vor fi compensate, potrivit parlamentarilor, de majorarea accizelor.
Astfel, potrivit iniţiativei legislative care a trecut de Senat, acciza la blănuri ar trebui să crească de la 45% la 60%. Cea la articole din cristal, de la 30% la 55%, iar cea la aur va rămâne la nivelul actual, de 25%. Toate aceste accize ar fi trebuit să ajungă la zero în 2010. Însă, senatorii propun ca nivelurile de taxare să rămână bătute în cuie sau chiar să crească.
Măsuri populiste
Pe lângă accizele pe produsele de „lux“, senatorii au propus şi majorarea taxelor pe ţigări, în loc de 74 de euro la 1000 de ţigări, accizele urmând să ajungă la 85 de euro, în 2010. Majorările vor costa mai mult o familie săracă decât economiile aduse de o potenţială ieftinire a alimentelor. Creşterea aplicată la ţigări înseamnă întotdeauna scumpiri. Potrivit datelor Institutului de Statistică, ponderea cheltuielilor cu băuturile alcoolice şi tutunul a crescut în 2006, când a fost introdusă taxa pe viciu, de la 5,8% la 6%, iar la familiile cu venituri mici, creşterea a fost de la 7,7% la 8%. În schimb, de reducerea TVA vor beneficia cel mai probabil producătorii.
„Cota redusă la TVA la alimentele de bază este aplicată de mai toate ţările membre UE. Totuşi, o astfel de măsură trebuie să ţină cont de realităţile bugetului României, care are şi aşa probleme cu criteriile de convergenţă. Cred că este o măsură strict populistă care vine într-un an electoral. Nu cred că va aduce beneficii populaţiei, pentru că, din experienţa anterioară, reducerea TVA nu a determinat o reducere a preţurilor“, susţine avocatul Gabriel Biriş, specializat în probleme fiscale.
Guvernul nu s-a opus vehement iniţiativei populiste a senatorilor. Şi asta, în condiţiile în care, cu doar o zi înainte, anunţase un plan de restrângere a cheltuielilor bugetare, chiar dacă este an electoral. Executivul susţine, în documentul în care îşi exprimă poziţia faţă de iniţiativa senatorilor, că taxa de 5% la alimente ar produce pierderi la buget de peste două miliarde de lei. În privinţa majorării celorlalte accize, Guvernul spune doar că acestea au determinat reduceri ale vânzărilor la produsele respective şi implicit, ale încasărilor la buget şi că ar putea fi considerate de Comisia Europeană drept bariere în calea liberului schimb.
«Reducerea TVA la alimente este o măsură populistă care nu va aduce ieftiniri.»
Gabriel Biriş, avocat partener Biriş-Goran
