Ochii FNI-stilor sunt acum atintiti asupra Guvernului. Echipa premierului Isarescu are ultimatum de la Parlament ca, pina cel tirziu saptamina viitoare, sa rezolve problema despagubirii FNI-stilor. Pe parlamentari nu-i intereseaza verdictul final al justitiei, nici pericolul crearii unui precedent. Se vor initiatorii unui gest politic de reparatie si asteapta acelasi lucru din partea Executivului. La fel si pagubitii. Surse parlamentare afirma ca formula cu cele mai mari sanse ar fi cea vehicula
Ochii FNI-stilor sunt acum atintiti asupra Guvernului. Echipa premierului Isarescu are ultimatum de la Parlament ca, pina cel tirziu saptamina viitoare, sa rezolve problema despagubirii FNI-stilor. Pe parlamentari nu-i intereseaza verdictul final al justitiei, nici pericolul crearii unui precedent. Se vor initiatorii unui gest politic de reparatie si asteapta acelasi lucru din partea Executivului. La fel si pagubitii. Surse parlamentare afirma ca formula cu cele mai mari sanse ar fi cea vehiculata de senatorul Ulm Spineanu. Desfiintata de colegii sai, aceasta ar avea, conform spuselor autorului, acordul de principiu al ministrului finantelor. Merita deci macar mentionata, mai ales ca formula de despagubire este, de la cap la coada, electorala.
Amaritilor le suride Spineanu
Cei pe care prabusirea FNI i-a prins cu mai putin de 50 de milioane de lei investiti, reprezinta 87,6% din numarul total al carnetelor cu sold la data de 24 mai 2000. Ei detin 36,9% din sold si sunt, conform concluziilor unui raport itocmit de Ministerul Finantelor „persoane cu venituri reduse, cu o situatie financiara si conditie sociala modeste”. Lor li se adreseaza formula Spineanu, nu celor ce detin 12,4% din carnete si 63,1% din sold.
Despagubirile cuvenite investitorilor FNI ar trebui sa fie „i limita a zece salarii medii brute pe economie conform datelor Comisiei Nationale de Statistica pentru luna precedenta celei de plata.” Valoarea despagubirii „va fi egala cu subscrierea la valoarea unitatii de fond din ziua subscrierii pentru persoanele la care aceasta subscriere este mai mica decit zece salarii brute medii pe economie.
in cazul celorlalti investitori despagubirea acordata va fi de 10 salarii medii brute pe economie. Despagubirea i cauza se acorda pe persoana fizica, indiferent de numarul carnetelor detinute. Plata se va face de catre CEC, i baza unor titluri de stat prin emiterea unui carnet CEC cu dobinda la vedere sau la termen, conform optiunii titularului. CEC nu va percepe comisioane pentru aceste operatiuni”. Citatul este extras din documentul iaintat de senatorul Spineanu, respins de Parlamentului Rominiei.
La prima citire a solutiei „salvatoare” se observa clar ca senatorul a uitat cu desavirsire de sumele retrase. Cu alte cuvinte, conform textului de mai sus, daca am subscris 10 milioane de lei, tot atitea capat iapoi. Chiar daca, itre timp, am retras 8 milioane de lei. Avantaj, investitorii.
Cei cu sume mari nu au isa de ce sa sara i sus de bucurie. Pentru ca „s-au lacomit”, nu vad mai mult de zece salarii medii brute pe economie. La un nivel al salariului mediu brut pe economie de 2.850.000 lei, suma s-ar putea ridica la 28.500.000 lei. Nici pe departe comparabila cu retragerile de sute de miliarde de lei ale privilegiatilor FNI.
Politia a stabilit i sfirsit cuantumul pagubei reclamate de investitori. Nu sunt 9.000 de miliarde de lei, cum socotise grupul parlamentar al PNL?CD, luind ca baza de calcul o medie de subscriere pe carnet de investitor nerascumparat de 30,4 milioane lei. Suma finala este de 6.830 miliarde lei. Acesti bani vor trebui platiti de undeva, deocamdata nu se stie de unde. Lichidarea FNI si Sov Invest nu va aduce mari resurse financiare. in momentul colapsului fondului, FNI si societatea de administrare au notificat CEC, i baza contestatului contract de fidejusiune/cautiune, sa onoreze rascumpararile. Este deci clar ca nu din ce a mai ramas din FNI si Sov Invest vor fi linistiti investitorii, chiar daca valoarea unitatii de fond va fi declarata cu mult sub 103.720 lei, ultima valoare a unitatii de fond.
Socotelile politiei nu se potrivesc cu ale Senatului
O alta solutie propusa ar putea fi recuperarea sumelor de la fericitii beneficiari ai vremurilor de aur ai FNI, respectiv de la persoanele fizice si juridice identificate de politie ca au rascumparat mai mult de 180 de miliarde de lei fiecare. Nu este isa clar daca aceasta a fost sau nu o ilegalitate, avind i vedere ca sumele au iesit din fond iainte de colaps. Recuperarea banilor de la vinovati (Camenco Petrovici, Maria Vlas etc.) iarasi nu este certa. Unii sunt dati disparuti, averea altora este insuficienta.
Asociatia Investitorilor FNI vede rezolvarea problemei itr-un imprumut cu garantii guvernamentale, rambursabil pe masura ce banii sunt recuperati de la vinovati. Dar chiar si stabilirea exacta a acestor vinovati este o problema. Executivul nu are prea mult loc de manevra. Angajamentul asumat i fata Fondului Monetar International este strict: nici un ban de la buget.