Memorandumul comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind libertatea mass-mediei din Ungaria, publicat marți, este părtinitor, în loc de fapte concrete se bazează pe ipoteze, ridică unele chestiuni încheiate cu ani în urmă și trezește îndoieli cu privire la obiectivitatea sa, au precizat marți comisarul ministerial al Cabinetului premierului ungar, Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Mass-Media și Telecomunicații (NMHH).
Partea ungară a reacționat la memorandumul lui Dunja Mijatovic, în care comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg, a solicitat Ungariei să reinstaleze libertatea ziariștilor și a mass-mediei.
Oficialii ungari au declarat: Documentul se bazează în special ”pe analiza unui pumn de ONG-uri, dar binecunoscute, care critică permanent Guvernul, precum și pe articolele portalurilor de știri online, ceea ce ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea memorandumului”. Limba raportului este părtinitoare și înșelătoare în anumite puncte, o parte a mass-mediei este prezentată pro-guvernamentală, iar cealaltă parte ca independentă.
”Memorandumul ridică probleme”
”Guvernul se opune ferm unei asemenea abordări greșite”, subliniază partea ungară, menționând: ”Memorandumul ridică probleme care au fost închise cu ani în urmă, respectiv în privința Legii mass-mediei se referă la anumite cadre juridice care au fost deja modificate.
De exemplu, modificarea Legii privind mass-media, în martie 2013, a consolidat și mai mult garanțiile, pe baza cărora Autoritatea pentru Mass-media își poate îndeplini sarcinile independent, iar organismele sale de supraveghere sunt numite în mod democratic și transparent. Dispozițiile aflate în vigoare a Legii privind mass-media asigură alegerea candidaților deasupra partidelor, respectiv exclude ca reprezentanții și angajații partidelor politice, precum și cei care participă în viața politică a partidelor să nu fie aleși membrii Consiliului pentru Mass-media.
Scopul dispozițiilor este asigurarea independenței față de orice încercare de implicare politică. Afirmația memorandumului, potrivit căreia este limitat controlul judiciar asupra deciziilor Consiliului pentru Mass-media este fundamental eronat, se bazează pe o interpretare greșită a legii.
Anumite capitole exprimă opinia personală a comisarului
Toate deciziile Consiliului pentru Mass-media pot fi atacate în instanță, pe cale juridică. Partea ungară atrage atenția, totodată, asupra faptului că anumite capitole din memorandum exprimă opinia personală a comisarului pentru drepturile omului, cum ar fi și observația: ”societatea ungară este extrem de polarizată, ceea ce afectează defavorabil fluxul liber de informații și opinii.
Observațiile nu sunt argumentate cu fapte sau susținute cu dovezi, menționează partea ungară, care subliniază: ”Legea privind mass-media este în corelație din toate punctele de vedere cu principiile privind statul de drept garantat de legislația UE și ungară. Guvernul Ungariei este dezamăgit din cauză că memorandumul se bazează pe ipoteze în loc de fapte concrete, în pofida faptului că mai multe organizații guvernamentale și-au împărtășit opiniile și ideile, și au oferit informații suplimentare autorului documentului.
În timpul incertitudinii și amenințării generate de pandemia cu noul coronavirus este mai important ca oricând modul în care unele instituții, cum este și Consiliul Europei, își exprimă opiniile cu privire la relația cu mass-media și reglementarea mass-mediei a unei țări.
”Guvernul ungar subminează sistematic jurnalismul independent și profesional”
Dunja Mijatovic a scris, printre altele, în memorandumul său că din 2010 Guvernul ungar subminează sistematic jurnalismul independent și profesional, iar astfel restricționează schimbul liber de opinii. Potrivit comisarului pentru drepturile omului, în mass-media publică și pro-guvernamentală lipsește ”tragerea la răspundere și profesionalismul, iar activitatea presei independente și a ziariștilor de investigație ”se confruntă cu obstacole tot mai grave, respectiv sunt împiedicați în mod vizat”.
Pentru a inversa situația actuală și în vederea distribuirii competenței excesive a președintelui Autorității Naționale pentru Mass-media trebuie modificată Legea privind mass-media, a conchis comisarul pentru drepturile omului, informează MTI.