În anul 2015, la nivelul Uniunii Europene, 49 de proiecte realizate în parteneriat public-privat au ajuns la încheierea exerciţiului financiar, aducând beneficiarilor o valoare adăugată în cuantum de 15,6 miliarde de euro, în sectoare precum transporturi, educaţie sau sănătate.
Deşi în scădere faţă de anul 2014, „Parteneriatele public-privat rămân instrumente complementare complexe, de anvergură, care angajează resurse multiple, fiind o soluţie eficientă de implementare a unor proiecte de interes public, a căror dezvoltare şi modernizare nu ar fi posibilă fără contribuția experienţei şi capacităţilor investiţionale private”, declara, într-un interviu, Daniela Nemoianu, Partener executiv KPMG şi membru al Consiliului Investitorilor Străini.
Parteneriatele public-privat, respectiv cooperarea dintre autoritățile publice și mediul de afaceri, reprezintă o soluție adoptată de majoritatea țărilor, pentru dezvoltarea infrastructurii, construcția de spitale, școli și nu numai.
În opinia preşedintelui Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, „În România, parteneriatele public-privat reprezintă cheia dezvoltării economice şi a consolidării inovării și a competitivității industriei în sectoare cu un potențial ridicat de creștere economică. În plus, pot fi cel mai puternic sprijin pentru crearea de locuri de muncă”.
- Are nevoie România de o reformă mai amplă a sectorului public din perspectiva PPP?
- Care sunt modelele de urmat?
- Cadrul legislativ actual este suficient de bine definit și, în același timp, stimulativ?
La toate aceste întrebări, oameni de afaceri, experți din domeniu, reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului și alți invitați vor încerca să găsească răspunsuri joi, 7 iulie, în cadrul dezbaterii „Parteneriatul public–privat, în contextul noii legislaţii privind achiziţiile publice”, eveniment organizat prin intermediul Comitetului Naţional al International Chamber of Commerce, la Camera de Comerţ şi Industrie a României.