Câteva state din UE anunţă că au început să iasă din criză. Secretarul de stat de la Ministerul Muncii crede că noi nici nu am intrat în criză. Piaţa muncii se prăbuşeşte constant, dar guvernanţii tot n-au ajuns la o înţelegere.
Surmontarea crizei de pe piaţa muncii a fost tema Conferinţei Internaţionale a Muncii, reuniune anuală mondială a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), desfăşurată în iunie la Geneva. La reuniune au participat şefi de state şi de guverne din 183 de ţări, reprezentanţi ai FMI şi Băncii Mondiale, toţi preocupaţi de găsirea unor soluţii de atenuare a actualei crize globale. Discursul ministrului muncii din România, Marian Sârbu, a impresionat audienţa prin setul de măsuri luate deja pentru diminuarea efectelor crizei în ţara noastră. În final, chiar a propus semnarea, într-un timp cât mai scurt, a unui Pact economico-social cu partenerii sociali, pentru a aduce stabilitate politică, economică şi socială.
Bunele intenţii au rămas, dar numai la stadiul de proiecte. Sabin Rusu, participant la conferinţă în grupul tripartit care a reprezentat România, ca reprezentant al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), şi consilier în Comitetul Comisiei Sociale Europene la Bruxelles, este mult mai tranşant în aprecieri: „Nu şi-au respectat această obligaţie, care era strict necesară în astfel de momente. Pactul chiar este o măsură anticriză. Nici măcar nu mai apare în lista celor 32 de măsuri anticriză propuse recent de PSD-PDL.“ Secretarul de stat de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Dumitru Cornoiu, care se ocupă de dezvoltarea şi promovarea politicilor şi strategiilor de ocupare a forţei de muncă, habar nu are de acest pact asumat de şeful său. Ceva mai multe ştie subalternul, Serghei Mesaroş, directorul Direcţiei legislaţia muncii şi dialog social, care ne informează că a primit propuneri de la patronate şi sindicate pentru crearea unei stabilităţi pe piaţa muncii. Nu am aflat însă nimic concret, pentru că „…este un dosar imens. Toate vor fi discutate în comun cu partenerii.“ Când? Până la sfârşitul anului, ne spune Serghei Mesaroş.
Vorba lungă, sărăcia românilor
Deocamdată, s-au stabilit grupurile comune de lucru care vor transmite, în decurs de o săptămână, propunerile privind modificarea mai multor legi, „la pachet“: Legea contractului colectiv de muncă, Legea privind soluţionarea conflictelor colective de muncă, Legea sindicatelor şi Legea patronatelor. Sabin Rusu este convins că nu se va întâmpla mai nimic până la alegerile prezidenţiale. Dimpotrivă, situaţia se va agrava.
Deşi numărul şomerilor a crescut constant, iar în fiecare lună se pierd alte locuri de muncă, secretarul de stat Cornoiu consideră că specialiştii trebuie, deocamdată, să se aşeze la masă şi să analizeze cu atenţie situaţia. Care situaţie? Nu ştie care sunt locurile de muncă pierdute şi nici numărul celor nou-create din investiţiile suplimentare făcute de Guvern anul acesta. „Nu le cunosc, dar Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are o statistică foarte bine pusă la punct.“ Consideră, însă, că „trebuie să ne interesăm ce au făcut alte ţări pentru a ieşi din criză“.
Specialişti avem, dar cui îi pasă?
De ce să ne plimbăm pe la alţii, când avem recomandările precise venite din partea specialiştilor noştri? „Guvernul nu a venit cu măsuri de fiscalitate care să încurajeze comportamentul investiţional al agenţilor economici. Fiscalitatea este o pârghie importantă de intervenţie a statului în economie. Din păcate, de la începutul anului şi până în prezent, această pârghie a fost folosită greşit, toate măsurile luate fiind în direcţia descurajării activităţii economice. În aproape toate statele afectate de criza economică, am observat, în 2009, o relaxare a fiscalităţii. „În România însă, lucrurile au stat tocmai pe dos“, este de părere Gabriel Sincu, senior manager la compania de audit şi consultanţă Mazars.
De aceeaşi părere este şi reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNÎPMMR), Ovidiu Nicolescu. „Noi am pregătit un set de 20 de măsuri anticriză, dar nu s-a făcut niciun pas dincolo de discuţii.“ Deşi este unanimă părerea că situaţia de pe piaţa muncii nu dă semne de îndreptare, dimpotrivă, se anunţă noi disponibilizări, toţi cei datori să promoveze strategii de stabilizare se întrec, în continuare, în declaraţii şi promisiuni care nu vor ţine nici de foame, nici de cald, la iarnă.
PENTRU STABILITATEA PIEŢEI MUNCII NU S-A FĂCUT APROAPE NIMIC în 2009
A găsit soluţia
„Părerea mea (neautorizată) este că noi nu suntem încă în criză, dar vom intra în criză dacă nu ne implicăm în crearea de locuri de muncă. Investiţia în crearea de noi locuri de muncă este soluţia pentru ieşirea din criză. Cineva trebuie să aibă iniţiativa de a crea locuri de muncă.“
Dumitru Cornoiu, secretar de stat MMFPS
S-a pierdut timpul
„În cele opt luni de la instalarea Guvernului, am constatat o incoerenţă legislativă fără precedent. Legat de stabilitatea pieţei muncii, eu cred că nu s-a făcut aproape nimic până acum. S-a pierdut timpul. Cred că situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi până la sfârşitul anului.“
Sabin Rusu, secretar general CSDR
Măsuri anticriză pe hârtie
„Nu am văzut măsuri salvatoare pentru IMM-uri. Deşi am avut întâlniri frecvente la Ministerul IMM-urilor, nu am descoperit ce-i cu măsurile anunţate pe hârtie. Ministrul Sârbu nu a făcut nimic pentru IMM-uri. În prima jumătate a anului s-au pierdut 130.000 de locuri de muncă în IMM-uri.“
Ovidiu Nicolescu, preşedinte CNÎPMMR
Efectele măsurilor anticriză luate de Guvern
Într-un an de zile, am pierdut 270.000 de salariaţi şi 15.000 de pensionari, în timp ce numărul şomerilor a crescut cu 150.000
