Scena politică românească a devenit tot mai fragmentată, cu numeroase partide care încearcă să se facă remarcate. În timp ce unele au rădăcini în structuri politice vechi, altele sunt apariții recente, venind cu abordări variate sau chiar controversate.

Partide, partiduțe, alianțe și clone

Buletinele de vot de la aceste alegeri parlamentare au inclus o listă extinsă de partide, fiecare încercând să atragă electoratul. Dacă partidele mari precum PSD, UDMR, AUR, PNL și USR domină clasamentul voturilor cu procente importante, alte formațiuni, mai puțin cunoscute, încearcă să treacă pragul de 5%.

Printre acestea se numără partide noi, precum POT și SENS, dar și formațiuni care au stârnit confuzie prin asemănări cu numele sau simbolurile PSD.

Alianța România Socialistă (ARS)

ARS este o coaliție formată din Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat al Muncitorilor și Partidul Comunist Român Sec. XXI.

Partidul Socialist Român (PSR), fondat în 2003 de membri ai fostului Partid Socialist al Muncii (PSM) care au refuzat fuziunea cu PSD, a absorbit ulterior alte partide mici de stânga.

Partidul Social Democrat al Muncitorilor este slab documentat și nu are o prezență publică notabilă.

Partidul Comunist Român Sec. XXI, înființat în 2016 sub conducerea lui Constantin Crețu, promovează dezvoltarea economică și socială inspirată de revoluția tehnico-științifică, adaptând comunismul la realitățile contemporane.

Alianța sprijină candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.

Partidul România în Acțiune (PRA)

PRA este un partid politic de centru, condus de Mihai Cristian Apostolache, fost membru PSD și PDL. Apostolache a părăsit PSD în 2010 după ce Mircea Geoană a pierdut în fața lui Victor Ponta.

PRA are aproximativ 50 de aleși locali, inclusiv un primar în comuna Balta Doamnei, județul Prahova.

Partidul a susținut candidatura lui Mircea Geoană pentru alegerile prezidențiale din 2024.

Partidul Național Conservator Român (PNCR)

PNCR este un partid de dreapta, a fost fondat la sfârșitul anului 2023 de Petre Cristian Bărnuțiu.

În decembrie 2023, eurodeputatul Cristian Terheș a preluat conducerea partidului, după ce a părăsit PNȚCD. PNCR s-a alăturat Alianței AUR, iar Terheș a devenit cap de listă la alegerile europarlamentare din 2024, unde Alianța AUR a obținut 6 mandate.

Din mai 2024, PNCR este parte a Mișcării Politice Creștin Europene și a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European.

În august 2024, Cristian Terheș a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale și ruptura PNCR de AUR, ceea ce a dus la destrămarea alianței.

Alianța Național Creștină (ANC)

Partidul Alianța Național Creștină (ANC) este fostul Alianța Națională a Agricultorilor.

Alianța a fost înființată la începutul anului 2023 și se definește ca o forță politică de centru-dreapta, fiind condusă de Mircea Andrei, fost senator PDL (2008-2012).

La alegerile parlamentare, ANC a trimis doi candidați pentru Senat și șase pentru Camera Deputaților, iar actorul Florin Zamfirescu este cap de listă pentru Senat la București.

ANC promovează valorile creștine, unitatea națională și respectul între diversele comunități etnice și religioase din România.

Partidul Social Democrat Unit (PSDU)

Acesta a fost înființat în 2023, cu Oana Crețu, avocat și antreprenor, ca președinte. Crețu a încercat să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, dar Biroul Electoral Central i-a respins candidatura.

PSDU promovează respectarea suveranității naționale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale. Partidul se aliniază unei doctrine creștine și social-democrate de centru-stânga.

Numele și sigla similară cu PSD au generat confuzie, iar unii alegători au votat PSDU din greșeală în loc de PSD.

Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți (DREPT)

DREPT este un partid de centru spre centru-dreapta, a fost înființat în decembrie 2023 și este condus de fostul europarlamentar Vlad Gheorghe.

Partidul a fost creat pentru a oferi o platformă pentru candidați independenți, axându-se pe monitorizarea alegerilor și prevenirea fraudelor.

În 2024, 10 parlamentari din diverse partide (AUR, REPER, UDMR, USR și PNL) s-au alăturat partidului. DREPT a cerut să fie recunoscut ca partid parlamentar, iar după un proces complicat, a reușit să obțină această recunoaștere, excluzând însă cinci dintre deputați.

Partidul Social Democrat Independent (PSDI)

PSDI a fost înființat inițial în mai 1946 de foști membri ai Partidului Social Democrat care nu au acceptat alianța cu Partidul Comunist Român. Conducătorul partidului a fost Constantin Titel Petrescu.

PSDI promova social-democrația autentică, dar a dispărut din viața politică în 1948, după arestarea liderilor săi.

Partidul a fost reînființat în 2019 de social-democrați plecați din PSD și a participat la alegerile europarlamentare din același an. La început, lista pentru europarlamentare era condusă de Principele Nicolae, însă acesta a refuzat candidatura.

În 2015, Marian Vanghelie și Mircea Geoană au anunțat intenția de a crea un partid cu acest nume, iar Oana Niculescu-Mizil și Ana-Maria Cătăuță au înregistrat marca „Partidul Social Democrat Independent” la OSIM. PSDI este adesea confundat cu PSD datorită asemănărilor din nume.

Partidul Noua Românie (PNR)

PNR a fost fondat în 2015 de Sebastian Popescu, medic veterinar și jurnalist și Cristian Terheș. Popescu a candidat la alegerile prezidențiale din 2019 și 2024.

PNR se descrie ca un grup de tineri care nu au mai fost implicați în politică și care s-au săturat de clasa politică actuală, promițând o schimbare semnificativă în societate.

Misiunea partidului include creșterea nivelului de trai, reformarea educației, sănătății, agriculturii și stoparea corupției.

Partidul Ecologist Român (PER)

Partidul a fost înființat în 1990, este un partid de dreapta condus de Florin Mihail Secară.

În 2011, PER a fost criticat de Partidul Verde pentru susținerea proiectului de exploatare cu cianuri de la Roșia Montană. În 2023, partidul a anunțat un „restart” cu o nouă conducere și o recalibrare a agendei politice, axată pe siguranța alimentară și protecția mediului.

Alianța AER pentru România, formată din Partidul Verde și Partidul Ecologist Român, a fost anunțată pe 9 decembrie 2023.

Partidul Patrioților Poporului Român (PPR)

PPR este condus de deputatul Mihai Lasca, fost membru AUR. Lasca este un critic al implicării României în conflictul din Ucraina, solicitând încetarea sprijinului financiar și militar acordat acestei țări.

El a depus trei proiecte de lege controversate: unul pentru combaterea propagandei LGBTQ+ în școli și în media, unul pentru transparența finanțării ONG-urilor și unul pentru majorarea alocațiilor pentru copii.

PPR susține candidatura lui Călin Georgescu la președinția României. În prezent, site-ul oficial al partidului nu funcționează.

Reînnoim Proiectul European al României (REPER)

REPER este un partid politic pro-european de centru spre centru-stânga, fondat în iunie 2022 de Dacian Cioloș, fost președinte al Uniunii Salvați România (USR) și fost prim-ministru al României, alături de alți patru europarlamentari. Înregistrarea oficială în Registrul Partidelor Politice a avut loc în august 2023. Partidul a fost desprins din Uniunea Salvați România (USR) și este condus de Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, în calitate de copreședinți. Cioloș, deși asociat cu partidul, a ales să nu ocupe o funcție în conducerea acestuia.

Înainte de REPER, Dacian Cioloș a încercat să înființeze un partid numit „Mișcarea România Împreună”, în 2018, dar proiectul nu a fost finalizat din cauza contestațiilor legale. În schimb, el a contribuit la formarea Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) în 2018, care ulterior a fuzionat cu USR în 2021 pentru a forma Uniunea Salvați România (USR). În februarie 2022, după ce proiectul său de reformare a USR a fost respins, Cioloș a demisionat din funcția de președinte al USR, dar a rămas membru al partidului.

REPER își propune să continue proiectul european al României, cu accent pe susținerea valorilor pro-europene și implementarea unor politici progresiste în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, partidul militează pentru o guvernare transparentă, eficientă și responsabilă, bazată pe drepturile fundamentale și pe respectul față de statul de drept.

Forța Dreptei (FD)

FD este un partid politic de centru-dreapta din România, înființat la 14 decembrie 2021 de Ludovic Orban, fost președinte al Partidului Național Liberal (PNL) și fost prim-ministru al României, împreună cu un grup de foști parlamentari PNL care nu au fost de acord cu coaliția PNL-PSD. Partidul promovează valori liberale naționale și se opune politicienilor care pun interesele personale sau ale unor grupuri de interese înaintea celor ale românilor.

Potrivit site-ului oficial al partidului, FD se definește ca un partid „de oameni liberi care își clădesc singuri destinul și carierele, oameni care iubesc România și pun pe primul plan interesul național și bunăstarea românilor”. Partidul își asumă tradiția liberalismului național românesc și militează pentru apărarea și promovarea principiilor și valorilor liberale naționale care au condus la marile realizări ale României moderne.

Pe 18 decembrie 2023, Forța Dreptei, alături de Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Mișcarea Populară (PMP), a lansat o alianță electorală denumită Alianța Dreapta Unită (ADU), pentru a participa la alegerile europarlamentare din 2024.

Lista de candidați pentru aceste alegeri include personalități din cele trei partide, precum Dan Barna (USR), Vlad Voiculescu (USR), Eugen Tomac (PMP), Vlad Botoș (USR), Cristina Prună (USR), Violeta Alexandru (Forța Dreptei/FD).  La începutul lunii septembrie 2024, ADU s-a dizolvat, iar Forța Dreptei a continuat o alianță electorală exclusiv cu PMP.

Partidul continuă să susțină o viziune de dreapta, bazată pe valorile național-liberale, și își propune să apere interesele României în contextul european și global, insistând asupra unui stat eficient, democratic și orientat către dezvoltare economică sustenabilă.

Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)

PLAN este o organizație politică de centru cu orientare social-liberală, condusă de Silviu Predoiu, fost general în Serviciul de Informații Externe (SIE) și candidat la alegerile prezidențiale din 2024.

PLAN promovează democrația participativă, separarea puterilor în stat și respectarea drepturilor fundamentale, punând accent pe crearea unei clase de mijloc puternice, educație de calitate și sprijinirea inițiativei private.

PLAN își fundamentează programul pe încrederea în potențialul economic al României și în priceperea poporului român, promovând democrația participativă, separarea puterilor în stat și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Partidul pune accent pe crearea unei clase de mijloc puternice, promovând egalitatea de șanse și o societate justă și solidară. PLAN susține familia ca un pilon al stabilității sociale și dorește un sistem educațional performant, adaptat standardelor internaționale. De asemenea, partidul susține inițiativa privată și dezvoltarea capitalului românesc, considerând că aceste măsuri sunt esențiale pentru prosperitatea țării.

Partidul Oamenilor Tineri (POT)

POT este o formațiune politică suveranistă, fondată în 2023 de Anamaria Gavrilă, fost deputat AUR. Potrivit statutului și activităților sale, POT susține valori tradiționale și creștine, fiind un partid eurosceptic, cu viziuni conservatoare. Partidul a susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024 și a obținut succes în alegerile locale din același an, câștigând 11 mandate de consilieri locali și 18 mandate de primari.

POT se opune dreptului la avort și promovează teorii ale conspirației legate de vaccinare. Programul său politic include promisiuni de îmbunătățire a educației, crearea de locuri de muncă, sprijin pentru antreprenoriat, promovarea leadership-ului, dezvoltarea unor instituții publice funcționale, precum și combaterea corupției. În plus, partidul se angajează să creeze centre de sănătate holistică.

Deși partidul nu a participat la alegerile europarlamentare din 2024, pentru alegerile parlamentare din același an a desemnat 79 de candidați din diverse domenii, inclusiv antreprenori, avocați, șoferi, ingineri și experți în vânzări, inclusiv din diaspora. Potrivit exit poll-urilor, POT a obținut 5,5% din voturi pentru Camera Deputaților și 5,4% pentru Senat.

Partidul este considerat lipsit de transparență financiară și este suspectat de legături cu grupuri de influență obscure, având și mesaje antioccidentale.

Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN)

ADN a fost înființat în 2018 de europarlamentarul Cătălin Ivan, care a declarat că formațiunea reprezintă o premieră pentru politica românească. ADN propune un model politic bazat pe competență, transparență în finanțarea activităților și în promovarea membrilor, precum și în luarea deciziilor. Un aspect distinctiv al ADN este faptul că nu are un președinte, fiind condus de o echipă de coordonatori pe diverse domenii de activitate.

La momentul înființării, Ivan sublinia că ADN va avea accente naționaliste, având ca scop protejarea identității naționale a României, dar va rămâne un partid pro-european.

Printre obiectivele principale ale partidului se numără asigurarea unor salarii și pensii comparabile cu cele din țările europene, promovarea investițiilor pentru a pune resursele naturale ale României în slujba românilor, digitalizarea, informatizarea și debirocratizarea administrației publice, reformarea sistemului judiciar cu accent pe responsabilizarea și răspunderea individuală a magistraților, scoaterea școlilor de sub influențele politice, asigurarea unor servicii medicale de calitate pentru cetățenii români și dezvoltarea turismului.

ADN se prezintă ca o alternativă politică cu o viziune pro-europeană, dar cu un accent important pe protejarea valorilor și identității naționale.

Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate (SENS)

SENS a fost fondat de Andrei Macsut în toamna anului 2023. A participat la alegerile locale, obținând două mandate, și susține tineretul prin „Generația Egalitate”, care ajută la adunarea semnăturilor pentru alegerile europarlamentare. După această reușită, Generația Egalitate s-a alăturat Mișcării SENS. În septembrie 2024, Florina Presadă și Ana Ciceală au aderat la partid.

SENS este un partid progresist de centru-stânga, concentrat pe protejarea mediului, justiție socială și incluziune. Prioritățile partidului includ protejarea comunităților vulnerabile, inclusiv prin introducerea parteneriatului civil pentru persoanele de același sex și abordarea sistematică a problemelor comunității rome.

De asemenea, se axează pe sprijinirea tinerilor, vârstnicilor și femeilor victime ale violenței domestice, prin măsuri precum locuințe sociale și dreptul la avort. În domeniul mediului, SENS vizează decarbonizarea sistemului energetic, reîmpădurirea țării și protecția împotriva dezastrelor naturale, iar în infrastructură susține modernizarea căilor ferate și transportul ecologic, alături de autostrăzi.

Pe plan sanitar, SENS dorește modernizarea spitalelor, dreptul la avort și decontarea terapiei pentru sănătatea mintală. De asemenea, susține, alături de REPER, dezincriminarea posesiei de canabis pentru consum propriu, fiind în opoziție cu Guvernul Ciolacu și PNL.