Dacă nu ştii cu cine să votezi, programele de guvernare ale celor mai importante forţe politice ale Romåniei nu te vor ajuta prea mult. În multe domenii, obiectivele partidelor seamănă ca două picături de apă.
Creştere economică mult peste media europeană, mediu de afaceri stabil şi predictibil, salarii şi pensii în ascensiune rapidă, dar inflaţie în scădere. Bani mai mulţi pentru sănătate, educaţie sau cercetare-dezvoltare, subvenţii şi ajutoare pentru agricultori şi tineri, impozite în general la acelaşi nivel ca pånă acum, dacă nu mai mici. Cam aşa sună principalele promisiuni electorale, indiferent că e vorba de Partidul Democrat Liberal, Alianţa PSD +PC sau Partidul Naţional Liberal.
Infrastructura, mai ales cea de transport, se bucură de o atenţie sporită din partea principalelor forţe politice. Direcţiile sunt aceleaşi (autostrăzi, centuri, modernizarea căilor ferate, a porturilor şi a aeroporturilor), doar obiectivele sunt (mai mult sau mai puţin) diferite. Dacă PSD promite circa 1.000 de kilometri de autostradă, PD-L vrea să dea în folosinţă, în patru ani, circa 1.300 de kilometri, iar PNL – 2.110 kilometri. „Într-o ţară normală, probabil că s-ar putea realiza undeva la 800 de kilometri în patru ani. Dar să ne gåndim la ceea ce a fost pånă acum şi la faptul că, în paralel, trebuie pregătite proiectele pentru următorii ani şi trebuie eliminate blocajele la proiectele aflate deja în desfăşurare. În plus, finanţarea poate reprezenta o problemă în cazul în care chiar se începe să se lucreze serios“, spune Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice din Romånia.
Mai optimişti decåt Comisia Naţională de Prognoză
Programul de guvernare al PD-L este singurul care include o proiecţie economică pånă în 2012 privind creşterea economică, inflaţia, deficitul extern şi salariile. PNL şi PSD menţionează doar că mizează pe o creştere economică de peste 6%, anual. Estimările PD-L sunt diferite faţă de cele publicate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), fiind mai optimiste în privinţa creşterii economice şi a salariilor şi mai pesimistă în privinţa inflaţiei. Unul dintre autorii programului de guvernare al PDL, Gheorghe Pogea, spune că estimările au fost realizate cu ajutorul aceluiaşi model economic folosit în 2004, care, ulterior, s-a dovedit valid. „Am avut în vedere cåteva variabile ca şi Comisia Naţională de Prognoză, pe care le-am preluat de la Banca Naţională. Faptul că proiecţia CNP este diferită nu înseamnă că este şi corectă. De multe ori, viaţa a infirmat datele avansate de CNP“, susţine Pogea.
Totuşi, liderul PDL admite că, în actualul context al crizei financiare, există unele vulnerabilităţi pentru Romånia, cum ar fi dependenţa de capitalul străin şi reducerea sumelor transferate de romånii din străinătate. „PD-L are şi o variantă de program cu o creştere economică mai redusă, de 5%-6% anual, avånd în vedere că s-ar putea accentua presiunile cauzate de criza financiară“, afirmă Pogea.
Salarii mai mari, indiferent pe cine votăm
Un alt punct în care viziunea partidelor şi cea a CNP diferă destul de mult este cåştigul salarial mediu brut pe economie. Cel prognozat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2012 este de 2.420 lei, cu 42% mai mare decåt cel din 2008, de 1.700 lei. CNP arată că, începånd din 2009, cåştigul salarial mediu brut va creşte cu numai 8%-9% anual, ritm de două ori mai scăzut decåt în anii anteriori, cånd majorarea era de 18%-21% anual. Cu toate acestea, PNL crede că vom ajunge la peste 800 de euro (circa 2.720 de lei la un curs prognozat de 3,35 lei pentru un euro) în 2012, iar PD-L, mai darnic, vorbeşte de 3.023 de lei.
Mai mult decåt generoase sunt partidele şi la capitolul „salariu minim brut“. Acesta va ajunge la 1.000-1.500 de lei peste patru ani, de două-trei ori mai mult decåt nivelul actual. Unii cred că astfel de creşteri vor împinge în sus cheltuielile de personal ale companiilor şi vor stimula inflaţia. Alţii le văd mai degrabă ca pe o măsură de îmbunătăţire a mediului concurenţial. „La nivel macroeconomic, aceste majorări vor avea efecte benefice. Sunt multe companii unde aceste salarii minime sunt folosite doar pentru a plăti taxe şi impozite cåt mai mici, venitul real al angajaţilor fiind mai mare“, spune patronul Concefa Sibiu, Horaţiu Cercel.
26.000 de km de drumuri naţionale şi judeţene la standarde europene şi 1.300 km de autostrăzi noi promite
PD-L, fără a preciza exact sursa finanţării
5.000 de şcoli, grădiniţe şi creşe noi promite că va construi PSD în următorii patru ani. Ar fi nevoie de o sumă de două ori mai mare decåt bugetul educaţiei pe 2008
«Gogoşile» electorale nu ocolesc niciun program
Dincolo de obiectivele realiste, în programele de guvernare s-au strecurat nenumărate promisiuni greu, dacă nu chiar imposibil de transpus în realitate fără riscul de a compromite finanţarea altor domenii. Campioană la acest capitol este Alianţa PSDĂPC. Aceasta susţine, printre altele, că va dubla pensiile agricultorilor, că va majora cu 50%, respectiv 25%, pensiile pentru grupele I şi a II-a de muncă sau că va introduce a 13-a pensie. De asemenea, social-democraţii şi conservatorii susţin că vor construi 5.000 de şcoli, grădiniţe şi creşe noi (o investiţie de circa 10 miliarde de euro) plus 10.000 de locuri în cămine, că vor acorda burse pentru studenţi la nivelul salariului minim pe economie sau că vor oferi un ajutor de instalare de 25.000 de euro celor care vor să devină fermieri. PSD promite 1.000.000 de locuinţe, în următorii zece ani, preţul unui apartament de două camere urmånd să fie de sub 30.000 de euro, şi să acorde o primă de instalare în casă nouă în valoare de 1.000 de euro.
Nici după lectura promisiunilor electorale ale democrat-liberalilor nu rămåi fără întrebări. PD-L susţine că va subvenţiona dobånda pe 12 luni pentru creditele pentru achiziţia de bunuri îndelungate în primul an de căsnicie, că va creşte capitalizarea bursieră cu 30% pe an sau că va dubla suprafeţele agricole amenajate pentru irigat şi va creşte cu 30% suprafeţele împădurite. Democrat-liberalii mai susţin că vor să reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judeţene şi toate drumurile naţionale şi să construiască circa 1.300 de kilometri de autostradă şi 41 de centuri rutiere.
În ceea ce priveşte programul liberalilor, cea mai mare nedumerire pe care o trezeşte acesta este prezenţa a numeroase critici la adresa actualului guvern. Investiţiile promise în infrastructura rutieră, de 25 de miliarde de euro, sunt, iarăşi, de natură a stårni neîncredere.
„În Romånia, doctrina contează mai puţin decåt platforma, iar aceasta contează mai puţin decåt mesajele din campanie, pentru că electoratul nu votează logic-analitic, ci emoţional. Prin urmare, cine «va minţi» mai credibil şi va stårni emoţii datorită charismei personale, va cåştiga“, spune Mircea Niţă, prof. conf. dr. la SNSPA. „Platformele nu sunt credibile pentru că nu oferă soluţii şi nu diferă una faţă de cealaltă. Sunt copiate unele după celelalte şi chiar după cele de acum patru ani“, explică acesta.
21 de euro pe tonă va fi acciza la motorina pentru agricultură (în prezent, 274 de euro), promit liberalii, fără să explice de ce nu iau măsura în actualul mandat
PROGRAME / PROMISIUNI (APROAPE) LA INDIGO
FISCALITATE
• Cotă unică de impozitare de 16% pe venit şi profit
• Contribuţii de asigurări de sănătate reduse
• Introducerea prevederilor fiscale de tip „holding“
• Scutire de impozit pe profit reinvestit în utilaje, echipamente şi tehnologii în limita a 20% din profit
• Redevenţe corelate cu valoarea economică de piaţă a resurselor
• Impozite locale modificate de autorităţile locale în funcţie de nevoile de finanţare
• Acciză redusă pentru motorină în agricultură la 21 euro pe tonă, de la 274,6 euro pe tonă
• Numărul taxelor parafiscale diminuat
SALARII
• Salariul minim brut va fi aproape triplu în 2012 faţă de 2008
• Salariul minim va fi de 50% din salariul mediu, însemnånd aproximativ 1.500 lei în 2012
• Cåştigul salarial mediu brut va fi de 3.023 lei (900 euro) în 2012, de aproape două ori mai mare decåt cel din 2008, de 1.700 lei
PENSII ŞI AJUTOARE SOCIALE
• Punctul de pensie – 45% din salariul mediu brut, pensia medie ar urma să ajungă la 405 euro în 2012 (de la 164 de euro în 2008)
• Indemnizaţia de şomaj se va acorda diferenţiat, în funcţie de structura cererii şi ofertei de pe piaţa muncii
• Alocaţia pentru copii va ajunge la minimum 100 de lei
• Indemnizaţia pentru creşterea copilului pånă la vårsta de doi ani – 85% din veniturile profesionale brute realizate (nu mai mult decåt salariul mediu brut pe economie şi nici mai puţin de 600 de lei)
INFRASTRUCTURA
• Circa 1.300 km autostradă (Nădlac – Sibiu, Cernavodă – Constanţa, 245 km din Autostrada Transilvania, Bucureşti – Ploieşti, Comarnic – Braşov, centura autostradală de nord a Bucureştiului, Tårgu-Mureş – Iaşi – o singură cale, Ploieşti – Focşani)
• Reabilitarea reţelei de drumuri europene, naţionale şi a 10.000 km de drumuri judeţene, construirea a 41 de centuri
• Reabilitarea CF Curtici – Braşov, Oradea – Cluj, Iaşi – Tecuci, centura feroviară Bucureşti, Bucureşti – Giurgiu, finalizarea Råmnicu-Vålcea – Vålcele
• Modernizarea şi extinderea Aeroportului Otopeni
FISCALITATE
• Impozit pe venit cu două cote: de 10% pentru salariile mai mici decåt salariul mediu şi de 16% pentru celelalte salarii
• Menţinerea impozitului pe profit la 16%
• TVA redus la 5% pentru alimentele de bază, TVA de 25% pentru produsele de lux
• Impozit pe dividende redus, impozit pe tranzacţiile imobiliare mărit, impozit de 1% din profitul marilor companii pentru majorarea pensiilor
• Scutire de impozit pe profitul reinvestit în active productive, formare profesională şi cercetare
• „Scut fiscal“ pentru IMM-uri şi impozitarea diferenţiată a acestora faţă de marile companii
• Numărul de taxe şi impozite actuale redus la jumătate
SALARII
• Salariu minim de 1.000 lei, aproape dublu faţă de nivelul din prezent, de 560 de lei
• Salariul minim brut pe ţară va fi corelat cu valoarea coşului minim de consum
• Nu există previziuni privind salariul mediu brut
PENSII ŞI AJUTOARE SOCIALE
• Devansarea celei de-a doua etape de creştere a pensiilor
• Alocaţii familiale cu 50% mai mari, alocaţii pentru copii de 200 de lei
• Tarif social la energia electrică în limita a 60 Kw
• Eliminarea plafoanelor de medicamente pentru farmacii
• Subvenţii pentru agricultori – 1.500 de lei/hectar cultivat, 1.000 lei/hectar pentru irigaţii, 50% din preţul motorinei, 50% din preţul de achiziţie al utilajelor agricole, 860 de lei anual/cap de vită, 25.000 de euro ajutor de instalare
• Primă de instalare în casă nouă – 1.000 de euro
INFRASTRUCTURA
• Aproximativ 1.000 km de autostrăzi (Bucureşti – Nădlac, Bucureşti – Braşov, Braşov – Borş, continuarea lucrărilor la Bucureşti – Constanţa – Negru Vodă, deschiderea lucrărilor la Bucureşti – Iaşi – Suceava şi la Autostrada de Sud)
• Centuri pentru toate marile municipii
• Vor fi modernizaţi 1.000 km de cale ferată
• Vor fi modernizate aeroporturile regionale şi porturile de la Marea Neagră şi de la Dunăre
• Vor începe lucrările la podurile Brăila – Măcin, Turnu- Măgurele – Nicopole şi Calafat-Vidin
FISCALITATE
• Cotă unică de impozitare de 16% pe venit şi profit
• TVA redus la unele produse reglementate, în special cele energetice
• Contribuţii de asigurări reduse cu 10%
• Impozit forfetar pentru unele activităţi economice
• Fiscalitate specifică pentru societăţile şi fermele agricole
• Deduceri mai mari pentru contribuţiile la fondurile private de pensii şi sănătate
• Acciză redusă pentru motorina în agricultură la 21 euro pe tonă, de la 274,6 euro pe tonă
• Numărul taxelor parafiscale diminuat
SALARII
• Salariul minim brut va creşte de două ori şi jumătate faţă de cel actual, care este de 560 lei
• Salariul minim brut va fi de aproape 45% din cåştigul salarial mediu brut în 2012, însemnånd circa 360 de euro
• Salariul mediu brut va creşte la circa 800 de euro, pånă în 2012, de aproape două ori faţă de 2008
• Lege de salarizare unitară pentru bugetari
PENSII ŞI AJUTOARE SOCIALE
• Punctul de pensie – 45% din salariul mediu brut, creştere pånă în 2012 cu 60% a pensiilor din sistemul public şi a celor pentru agricultori
• Vor fi eliminate inechităţile în ceea ce priveşte stabilirea pensiilor
• Un desktop pentru fiecare elev
INFRASTRUCTURA
• Vor fi construiţi 2.110 km de autostrăzi şi drumuri expres, în valoare de 18,8 miliarde euro (Borş – Braşov-Constanţa, Nădlac – Lugoj, Deva – Făgăraş, Tårgu-Mureş – Iaşi, Petea – Baia Mare – Zalău, Oradea – Arad, Turda – Sebeş, Piteşti – Craiova, Ploieşti – Focşani – Bacău – Paşcani, Cluj – Huedin, autostrăzi de centură Bucureşti, Cluj, Timişoara)
• Centuri şi drumuri naţionale reabilitate – 6.000 km, investiţii de 7,4 miliarde de euro
• Proiecte de reabilitare a căii ferate (Curtici – Constanţa şi Ungheni – Giurgiu) şi a centurii feroviare a Capitalei, linie ferată de mare viteză Constanţa-Budapesta
• Extindere Aeroportul Otopeni, aeroport nou în Capitală
