indiferent cine va fi la guvernare anul viitor, va fi nevoit sa respecte programele si angajamentele cu Banca Mondiala si Fondul Monetar International, ceea ce nu poate duce decat la apropieri de viziune in elaborarea bugetului. Prin programul soc de reducere a impozitului pe profit si de introducere a cotei unice de impozitare, Alianta prevede ca in buzunarele romanilor si intreprinderilor va ramane un plus de peste un miliard de euro. Mai retinut, PSD spune ca nu poate reduce asa de drastic impozitarea, dar estimeaza ca la dispozitia agentilor economici si a cetatenilor va ramane tot un miliard de euro, bani care vor proveni din programul sau de reducere etapizata a taxarii. Astfel, desi privesc lucrurile dintr-o perspectiva sensibil diferita, PSD+PUR si PNL-PD ajung la acelasi rezultat vizibil pentru toti romanii. Din cauza unor constrangeri care vor opera anul viitor, pe care formatiunile politice si le-au asumat – liberalizarea contului de capital si tintirea inflatiei, care ar putea genera cheltuieli mai mari si provoca un gol la capitolul venituri, investitiile sunt vitale pentru cei doi adversari politici. Cele doua proiectii bugetare prezentate au in vedere acest aspect, dar sursele sunt diferite. Astfel, PNL-PD mizeaza pe atractia operarii reducerii drastice a impozitarii, in vreme ce PSD+PUR ia in calcul si veniturile din privatizare in calcularea nivelului de investitii ce vor intra in tara. In domeniul transporturilor, viziunile bugetare sunt, iarasi, foarte apropiate, deoarece Alianta pare sa fi acceptat faptul ca transportul de calatori nu poate fi profitabil si de aceea aloca prin bugetul sau bani pentru continuarea subventionarii biletelor de calatorie si a infrastructurii. Exista, totusi, o mica diferenta in bugetul PNL-PD: vine cu strategii concrete de investitii pentru infrastructura, fara sa aiba, insa, acum o estimare in cifre a implicatiilor acestei masuri.In industrie, bugetul Aliantei D.A. prevede anumite reduceri, care vor veni din continuarea programelor de reducere a minelor si a numarului minerilor, din continuarea restructurarii intreprinderilor de stat, dar si din, spun specialistii PNL-PD, reducerea cuantumului ajutoarelor de stat ce vor fi acordate. PSD+PUR va aplica programul de restructurare a mineritului, convenit cu Banca Mondiala, si s-a angajat sa reduca nivelul ajutoarelor de stat.Transferurile catre bugetele locale se vor face de catre ambii actori politici dupa schema existenta in prezent si cu sume comparabile, dar Alianta promite ca va limita influenta Consiliilor judetene in stabilirea destinatarilor fondurilor bugetare. Acestea sunt acuzate ca impart bani forurilor locale urmarind preponderent satisfacerea unor criterii politice.

Partidele nu atrag profesorii cu salarii mari
In ciuda campaniei electorale, PSD+PUR si PNL-PD sunt retinute si afiseaza, conditionat, dezinteres fata de capitalul electoral pe care l-ar putea atrage prin prevederi bugetare referitoare la majorarea considerabila a salariilor profesorilor. Partidele sunt rezervate, insa, din motive diferite. PSD, din cauza aranjamentului cu FMI si a deficitului bugetar mic pe care si l-a fixat, PNL-PD pentru ca nu isi permite din cauza minusului de venituri pe care il are in urma relaxarii fiscale drastice. PSD+PUR promite majorarea cu 12% a salariilor profesorilor, in vreme ce PNL-PD spune ca le va da in plus 20%.Pentru Alianta, modernizarea invatamantului din sistemul rural este prioritar, acestei masuri fiindu-i alocati 100 de milioane de euro pe an. Banii vor proveni din buget si de la Banca Mondiala. In plus, Alianta vrea adecvarea structurii programelor de investitii la mecanismul pietei.PSD in schimb arunca cu bani pentru diferite programe, o parte dintre ele fiind deja in derulare – Cornul si laptele, subventionarea calculatoarelor. Astfel, va lansa programul Bani de liceu, pentru care aloca 1.435 de miliarde de lei, care se va adresa la circa 100.000 de elevi, dar si programul de asigurare a finantarii de baza pentru scolarizarea a peste 330.000 de studenti, doctoranzi si cursanti, pentru care se aloca 9.800 de miliarde de lei. De asemenea, PSD mizeaza si el pe banii de la Banca Mondiala pentru reabilitarea scolilor avand si el in buget prevazuta consolidarea si modernizarea a peste 2.000 de scoli.

Ne vom recupera capacitatea de munca prin sport
Alianta D.A. isi propune sa coreleze politicile publice cu mecanismele pietei, in asa fel incat mecanismul sa functioneze ca un cerc virtuos. Ca sa poata face acest lucru, PNL-PD spune ca va introduce competitia corecta intre furnizori si ca va modifica modalitatile de achizitie. Pentru aceasta, Alianta spune ca nu are nevoie neaparat de bani de la buget, ci de modificarea legislatiei. Banii sunt prevazuti pentru reorganizarea sistemului de urgenta – 30 de milioane de euro, si pentru reabilitarea spitalelor. In plus, Alianta isi propune sa dubleze valoarea punctului pentru plata serviciilor in medicina ambulatorie, pentru a asigura deplasarea la domiciliu, si sa deconteze cheltuielile de transport pana la unitatile spitalicesti ale pacientilor din localitatile fara asistenta medicala.Alianta spune ca, pentru moment, nu este in posesia tuturor datelor necesare pentru a face estimari pe buget, dar ca lucrurile se vor repara din mers atunci cand vor ajunge la guvernare.PSD vine cu o oferta larga pentru „asigurarea sanatatii capitalului uman”. Astfel, aloca in bugetul pe anul viitor peste 77.000 de miliarde de lei pentru programe nationale de sanatate care vizeaza prevenirea si controlul bolilor si 1.300 de miliarde de lei pentru recuperarea capacitatii de munca prin sport si lansarea programului Sport in cartier. 2.300 de miliarde de lei va costa continuarea programului de compensare cu 90% a medicamentelor pentru pensionari. De mentionat ca reabilitarea institutiilor spitalicesti este prevazuta si in proiectia bugetara a PSD.

Partidele se bat pe voturile de la sate
Atentia PSD se indreapta, mai ales, catre electoratul sau traditional: agricultorii. Bugetul pe anul 2005 este conceput in asa fel incat sa poata permite continuarea programelor de subventionare deja lansate, cat si initierea unora noi. Astfel, va fi continuat sprijinul financiar de 2,5 milioane de lei pe hectar, inclusiv pentru terenurile arendate, subventionarea achizitionarii tractoarelor si cea a pretului semintelor. PSD spune ca isi poate permite sa dea o subventie de 10.000 de lei pentru kilogramul de carne si 1.000 de lei pe ou, daca sunt certificate ecologic. Punctul forte al bugetului PSD este alocarea a peste 500 de miliarde de lei tinerilor, in incercarea de a-i determina sa puna la punct ferme noi. De altfel, pentru sprijinirea cresterii productiei agricole se propune alocarea a peste 25.000 de miliarde de lei. Pentru Alianta D.A., prioritare sunt cheltuielile necesare punerii in regula a situatiei cadastrale. Alianta estimeaza ca va cheltui 150 de milioane de euro pentru reglementarea cadastrului si pentru celelalte masuri de spijin. si PNL-PD spune ca va mentine subventia pe hectarul cultivat, anuntand ca va acorda bani si pentru imbunatatirea si intretinerea terenurilor cu pasuni si fanete de 500.000 de lei pe hectar. Pentru carnea in viu abatorizata Alianta D.A spune ca va da 12.000 de lei pe kilogram pentru carnea de porc in viu, 7.000 de lei pentru bovine si 3.000 de lei pentru carnea de pasare. Prima pentru laptele livrat in scopul procesarii va fi de 2.000 de lei pe litru. si Alianta D.A. promite acordarea unei prime de 1.500 de euro tinerilor care vor infiinta ferme agricole.De mentionat faptul ca proiectele finantate ale celor doi combatanti nu prevad sprijinirea marilor ferme agricole.

Analistii sunt sceptici privind bugetele
„Ca filozofie, observam ca proiectia bugetara a PSD are o tenta sociala accentuata”, spune analistul economic, Daniel Daianu, „care se regaseste si la Alianta, insa intr-o mai mica masura”. In viziunea lui Daianu, diferenta notabila este data de politica fiscala pe care o propun cei doi contracandidati: Alianta promite reducerea impozitului pe profit si introducerea cotei unice de impozitare, in vreme ce PSD+PUR doreste sa reduca, in primul rand, contributiile la asigurarile sociale. „In ceea ce priveste Alianta, rezultatul schimbarilor propuse va depinde in mod covarsitor de toleranta la evaziunea fiscala. Este obligatoriu, pentru succesul reformei, sa fie pedepsita evaziunea fiscala”, opineaza Daianu. El avertizeaza cei doi actori politici ca ar fi trebuit, pentru bunul mers al executiei bugetare, sa includa in bugete si cheltuielile prevazute de reforma sistemului de asigurari sociale, cofinantarile europene, implicatiile aplicarii legislatiei comunitare si cele ce vor fi generate de parteneriatele public-privat. rnAnalistul SAR Sorin Ionita considera ca este normal ca bugetele sa fie asemanatoare, pentru ca „vine o perioada cand, indiferent ce promiti, daca ajungi la guvernare, reteta e aceeasi”. In opinia sa, PSD este mai precaut, in vreme ce Alianta „s-a aruncat” la promisiuni.rnCristian Parvan, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, este sceptic si nu se arata prea increzator in promisiunile politice. „Bugetul a fost facut de PSD pentru ca asa scrie la lege, dar nu cred ca a stat cineva sa acorde atentie la ce scrie acolo”, spune Parvan. Reducerea soc a impozitarii promisa de Alianta nu este un motiv de bucurie pentru omul de afaceri. „Asa poate sa promita oricine, orice”, conchide Parvan.rn
rn
rnRomanii nu mai cred in promisiunile partidelorrn
rnRomanii opineaza in proportie de 59% ca nu conteaza cine va castiga alegerile, deoarece lucrurile vor merge la fel in urmatorii patru ani, releva Barometrul de Opinie Publica, editia din octombrie. Cercetarea a urmarit, in principal, opiniile populatiei despre situatia curenta din Romania, iar esantionul folosit a inclus 1.800 de persoane.rnSondajul mai arata ca romanii sunt sceptici la promisiunile partidelor si neincrezatori in platformele lor electorale. Astfel, 53% din respondenti sunt de parere ca Alianta D.A. va respecta putine, foarte putine sau nici una dintre promisiunile facute, 59% avand aceeasi opinie despre PSD, iar 64% despre PRM. Neincrederea in partide si dezinteresul fata de politica ar putea fi cauzate de distanta dintre cetatean si reprezentantii sai alesi. Doar 18% din romani au incredere in Parlament, acesta fiind ultimul in lista preferintelor cetatenilor. Raspunsurile celor chestionati indica faptul ca romanii nici macar nu isi cunosc parlamentarii, dupa cum spun 55% din subiectii sondajului, sau au auzit vag de ei – 6%. Cea mai mare parte dintre cei care cunosc, totusi, numele unui parlamentar ales in judetul in care locuiesc, nu l-au intalnit niciodata. 88% din cei intervievati spun ca parlamentarii nu urmaresc interesele cetatenilor care i-au votat, iar 82% cred ca nu pot influenta deciziile politice decat in foarte mica masura. rnAproape jumatate dintre respondenti simt ca nu exista nici un partid care sa le reprezinte interesele, iar un sfert dintre romani nu au incredere in nici unul dintre partidele de pe esicherul politic.