Partidele populiste antieuropene câștigă teren

Partidele populiste antieuropene sunt pe cale să devină principalii câștigători ai viitoarelor alegeri europarlamentare. Proiecțiile arată că acestea vor fi în fruntea sondajelor în țări precum Austria, Franța și Polonia și vor obține rezultate bune în Germania, Spania, Portugalia, Suedia sau România în 2024.

Potrivit unui nou raport publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), scăderea preconizată a sprijinului pentru partidele din curentul politic majoritar, împreună cu o creștere a partidelor extremiste și a celor mai mici, este posibil să reprezinte o amenințare semnificativă pentru pilonii cruciali ai agendei europene, inclusiv pentru Green Deal-ul european, continuarea sprijinului pentru Ucraina și viitorul extinderii UE.

PPE va rămâne majoritar

Deși se așteaptă ca Partidul Popular European (PPE) să rămână cel mai mare grup din legislativ, să mențină puterea de stabilire a agendei și să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește alegerea viitorului președinte al Comisiei, vocile populiste, în special din partea dreptei radicale, vor fi mai pronunțate și mai implicate în procesul de luare a deciziilor decât oricând de când Parlamentul European a fost ales direct pentru prima dată în 1979.

Vocile de extremă dreapta vor fi deosebit de pronunțate în principalele state membre fondatoare:

  • în Italia, unde se așteaptă ca Fratelli d’Italia să își îmbunătățească numărul de locuri până la un posibil maxim de 27 de eurodeputați;
  • în Franța, unde partidul Renașterea al lui Emmanuel Macron este posibil să cedeze un teren semnificativ în fața Raliului Național al lui Le Pen, acesta din urmă câștigând un total de 25 de eurodeputați;
  • în Austria, unde Partidul Libertății (FPÖ), de dreapta radicală, își va dubla numărul de europarlamentari de la 3 la 6, cu doar câteva luni înainte de alegerile naționale cruciale;
  • în Germania, se preconizează că partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) își va dubla aproape reprezentarea, putând ajunge la un total de 19 locuri.

În România ar putea să se situeze pe locul doi sau trei

Această dinamică nu numai că va schimba discursul politic spre dreapta în UE, înaintea posibilei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă la sfârșitul acestui an, dar este, de asemenea, probabil să aibă o influență și, potențial, să servească drept precursor al alegerilor naționale din principalele state membre, inclusiv Austria, Germania și Franța.

Raportul notează că partidele populiste cu un euroscepticism înrădăcinat vor apărea ca partide de frunte în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia și vor obține locul doi sau trei în țări precum Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Se așteaptă ca gruparea de extremă dreapta, ID, să câștige peste 30 de locuri și, cu 98 de locuri în total, să devină a treia forță politică din viitoarea legislatură europeană.

Graficul de mai jos arată modificarea cotelor de voturi între 2019 și 2024 pentru partidele populiste care au șanse să obțină cel puțin 6% din voturi în 2024.

Evoluția partidelor antieuropene

Partidele antieuropene sunt susceptibile de a fi în fruntea sondajelor în nouă state membre (Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia), și să se situeze pe locul doi sau trei în alte nouă țări (Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania, Letonia, Portugalia, România și Suedia).