Totuşi participarea la vot a fost slabă, semn că o parte dintre ruşi au boicotat scrutinul pe care îl consideră jucat dinainte, notează agenţia de presă citată. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, doar 47,8% dintre alegători au votat, faţă de 60% la alegerile legislative precedente din decembrie 2011.

Susţinută în timpul campaniei electorale de presa de stat, Rusia Unită a obţinut majoritatea absolută, cu 54,3% din sufragii, după verificarea a aproape 90% din buletinele de vot, potrivit Comisiei electorale.

Dar tipul de scrutin – jumătate proporţional şi jumătate majoritar – a accentuat dominaţia candidaţilor pro-Kremlin. Rezultatul: Rusia Unită – aflată la putere – a obţinut cel puţin 338 din cele 450 de mandate din Dumă, faţă de 238 în alegerile anterioare, conform rezultatelor parţiale.

Cu peste două treimi din deputaţi, Kremlinul va avea un control fără precedent asupra Dumei şi va putea impune mult mai uşor modificări ale Constituţiei, notează AFP.

Partidul Liberal-Democrat (LDPR, extrema dreaptă) şi Partidul Comunist (PC) sunt aproape la egalitate de voturi cu 13,3% şi, respectiv, 13,5%. LDPR, partidul naţionalist al populistului Vladimir Jirinovski, îşi ameliorează astfel scorul cu aproape 3 puncte procentuale în raport cu 2011, în timp ce comuniştii pierd peste 5 puncte procentuale. Partidul pro-Kremlin, Rusia Justă primeşte la rândul său 6,2% din voturi şi va avea reprezentanţi în Dumă. Aceste trei partide nu sunt considerate formaţiuni de opoziţie şi votează în general la unison cu Rusia Unită.

Dimpotrivă, opoziţia liberală din Parnas nu a reuşit decât un foarte simbolic 0,66% după o campanie în care a fost ca de obicei ţinta ironiilor din partea televiziunilor de stat şi boicotată de alegători. Acelaşi scenariu s-a repetat şi pentru partidul de opoziţie social-democrat Iabloko, care a sperat zadarnic o parte din noaptea de după scrutin să obţină măcar un loc în Dumă.

'Se poate spune cu certitudine că partidul a obţinut un rezultat foarte bun', în pofida unei participări 'nu prea ridicate, dar totuşi importante', şi-a exprimat satisfacţia la rândul său Putin, după ce s-a deplasat la sediul partidului la a cărui constituire a contribuit în 2001, şi a salutat 'maturitatea politică crescândă' a alegătorilor ruşi.

Pentru şeful statului, aceste alegeri sunt cu atât mai importante cu cât ele constituie ultima consultare la scară naţională înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, la care nimeni din Rusia nu îşi imaginează că Vladimir Putin nu va candida pentru un al patrulea mandat.

În cele două oraşe principale ale ţării, Moscova şi Sankt-Petersburg, participarea a fost şi mai slabă, atât în raport cu tendinţa naţională, cât şi cu alegerile legislative precedente, după o campanie anostă într-o ţară aflată în recesiune de 18 luni.

'În numeroase regiuni, participarea nu a fost foarte ridicată pentru că cetăţenii nu au fost informaţi corespunzător despre locul unde se află biroul lor de vot', a încercat să explice delegata Kremlinului pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova.

Spre deosebire de legislativele din decembrie 2011, în care opoziţia a denunţat fraude şi în urma cărora sute de mii de manifestanţi au ieşit în stradă, Kremlinul a vrut să dea mai multă transparenţă procesului electoral. Astfel, preşedintele rus a plasat-o în fruntea Comisiei Electorale Centrale pe fosta delegată pentru drepturile omului pe lângă Kremlin, Ella Pamfilova, pentru a-l înlocui pe Vladimir Ciurov, acuzat de opoziţie că ar fi manipulat rezultatele mai multor alegeri.

Lucrările Comisiei electorale au fost difuzate în direct de canalul public de informare şi, o noutate, au fost discutate eventuale fraude în unele regiuni, unde urnele erau ticsite cu buletine în pofida participării slabe la vot.

'Avem certitudinea absolută că alegerile s-au desfăşurat în mod legitim', a afirmat Pamfilova, în pofida înregistrărilor video elocvente, care arătau urne în care erau introduse mai multe buletine, ca de pildă la Rostov pe Don (sud-vestul ţării).

 

Aceste alegeri au avut loc într-un moment în care ţara traversează cea mai lungă perioadă de recesiune, de la intrarea lui Vladimir Putin în politică în 1999. Scrutinul este de asemenea prima consultare la scară naţională după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, urmată de declanşarea conflictului în estul separatist al Ucrainei şi de deteriorarea relaţiilor între Moscova şi ţările occidentale.