Investitiile in instalatiile de transport pe cablu nu tin pasul cu cererea tot mai mare de pe piata interna. Fara sa putem sa ne comparam cu Austria sau Franta, chiar si fostele tari
comuniste “ne iau fata”, cand vine vorba de infrastructura turistica.
Iubitorii schiului au parte de surprize mai putin placute in Romania. De exemplu, exista statiuni unde biletele cumparate pentru telescaun nu sunt valabile pentru teleschi, desi instalatiile se afla la doar o suta de metri una de alta. In alte tari, biletele sunt acceptate in regiuni intregi, ceea ce ar echivala, in cazul Romaniei, cu un abonament valabil pentru toata Valea Prahovei! Alte probleme ale schiorilor sunt cozile lungi, formate in fata instalatiilor de urcare, sau cvasi-inexistenta echipamentelor de produs zapada artificiala, fapt care lasa partii intregi fara “obiectul muncii”. Nu este deci de mirare ca multi schiori se gandesc la conditiile oferite in Alpi.
Un studiu al skiresorts.ro releva ca destinatiile externe favorite pentru pasionatii de schi se indreapta catre destinatiile alpine. “In urma cu doi ani, urmaream cu interes dezvoltarea destinatiei Austria si aparitia unei noi tinte la moda, Italia. Sezonul acesta ne-a adus o confirmare in ceea ce priveste Italia, dar si o noua destinatie, Elvetia, in crestere pentru schiorii pasionati, cu venituri peste medie. Austria ramane destinatia favorita pentru schiorii cu varste cuprinse intre 25 si 35 de ani”, arata Cristina sopterean, director de relatii publice al proiectului skiresorts.ro.
Concurenta regionala se ascute, asa ca nu ar fi exclus ca amatorii de schi sa ajunga in Bulgaria sau Slovacia. Potrivit datelor societatii Transcablu, lider in domeniul montarii de instalatii de transport prin cablu, vecinii de la sud au investit anul trecut in telescaune si telegondole cu o capacitate totala de urcare de 13 mii de persoane pe ora. In aceeasi perioada, Romania a investit in instalatii cu o capacitate totala de 6.300 de persoane, adica mai putin de jumatate din efortul bulgarilor. Clasamentul fostelor tari comuniste a fost anul trecut dominat de Slovacia, care a instalat capacitati de transport de 13,5 mii de persoane, cu 500 mai mult decat Cehia si Bulgaria. La randul ei, Polonia a investit in 2005 intr-o capacitate de urcare de aproape zece mii de persoane.
Desi a crescut in ultimii doi ani, ritmul investitiilor in partiile romanesti s-ar putea domoli, din cauza legislatiei europene. De anul trecut, importul de echipamente second hand este permis doar pentru acele instalatii ce respecta legislatia europeana, si nu doar cea nationala, asa cum se intampla pana la implementarea directivei Bruxelles-ului. Prin urmare, instalatiile second hand din Alpi, care iau de obicei drumul tarilor foste comuniste, nu mai pot fi importate in Romania decat daca sunt omologate. “Pe termen lung, legislatia europeana va ieftini instalatiile noi, datorita standardizarii pieselor, dar, ca efect imediat, normele europene scumpesc cu circa o treime echipamentele second hand destinate pietei noastre”, apreciaza Petre Popa jr, directorul societatii Transcablu. Potrivit acestuia, investitorii autohtoni cumpara, cu 50 – 100 de mii de euro, in special teleschiuri deja folosite in Vest. O astfel de instalatie noua costa pana la 300 de mii de euro.
Dar care este profilul schiorului autohton? Potrivit studiului skiresorts.ro, care a chestionat peste 600 de persoane, schiul a fost inceput ca sport de agrement, sub influenta familiei sau a prietenilor. Pasionatul din Romania este un consumator de schi sau snowboard de weekend si in doar aproximativ un sfert din cazuri un consumator de sejur. In cele mai multe cazuri, iesirea la schi se face cu prietenii sau cu familia si de foarte putine ori inseamna turism individual. Snowboardul a castigat teren foarte mult in ultimii doi ani, ajungand la o pondere de circa 20 la suta din totalul amatorilor de sporturi de iarna. Bugetul consumatorului autohton cuprinde cheltuieli de genul cartele de schi, instructor, mancare si bauturi pe partie. Pe zi, cheltuielile oscileaza in jurul a 200 de lei. Amatorii sporturilor de iarna prefera sa stea la gazda. Urmeaza in preferintele lor pensiunea, vila si hotelul.
Popa spune ca exista si vesti bune privind sporturile de iarna practicate in Romania: “Au aparut tot mai multe proiecte private, care nu depind de finanatari birocratice, cum ar fi cele europene sau guvernamentale. Acest lucru indica o dezvoltare sanatoasa, orientata catre cererea reala pentru sporturile de iarna”. Asadar, Carpatii ar putea deveni o alternativa la oferta Alpilor, cel putin pentru schiorii romani, care viseaza acum la partiile austriece.
