Pasajul suprateran Pipera-Tunari a fost deschis circulaţiei sâmbătă, în urma finalizării lucrărilor de construcţie, care au durat mai bine de doi ani şi au costat peste nouă milioane de euro.
Pasajul Pipera-Tunari supratraversează calea ferată Bucureşti Constanţa, are o lungime de peste 230 de metri, o lăţime de aproape 19 metri, două tronsoane de 1,5 metri şi parapeţi pietonali. Deasupra căii ferate, pasajul are patru benzi de circulaţie, câte două pe sens, fiecare cu o lăţime de trei metri, precum şi două trotuare cu o lăţime de 1,5 metri.
De asemenea, au fost realizate artere de racordare cu drumurile laterale şi intersecţii, fiind prevăzute cu rigole carosabile. Pasajul este iluminat şi prevăzut cu sistem de semnalizare modern.
Lucrările la Pasajul Pipera-Tunari au fost realizate de constructorii portughezi Mota-Engil Engenharia e Construcao SA, Construcoes Gabriel SA şi Empressa de Construcoes Amandio Carvalho şi au costat 9.337.921 de euro, din care 3.955.116 de euro reprezintă fonduri europene, 1.318.579 de euro de la bugetul de stat, iar restul de 4.064.226 de euro este cofinanţarea asigurată de Primăria Sectorului 2 şi Primăria Voluntari.
Pasajul Pipera-Tunari a fost conceput pentru a elimina traversarea peste calea ferată Bucureşti – Constanţa, într-una din cele mai aglomerate zone.
Şoseaua Pipera urmează să se lărgească de la 4 la 6 benzi
Începute în august 2007, lucrările urmau să se încheie în 30 noiembrie 2008, însă termenul de finalizare a fost prelungit prima dată până în aprilie 2009, apoi până în august şi ulterior până în noiembrie, din cauza lucrărilor suplimentare pentru mutarea unor reţele de apă, canal şi cabluri de la Electrica, Apa Nova, Distrigaz şi Romtelecom.
De asemenea, potrivit documentaţiilor, Şoseaua Pipera urmează să se lărgească de la patru la şase benzi de circulaţie pe întregul tronson, din cartierul Floreasca până la calea ferată Bucureşti – Constanţa, limita administrativă a Bucureştiului.
Proiectarea supralărgirii Şoselei Pipera va fi realizată de societatea Search Corporation SRL, selectată de Primăria Municipiului Bucureşti prin licitaţie publică. Sectorul propus de proiectant pentru a fi lărgit începe de la intersecţia străzilor Elena Caragian şi Moeciu cu Şoseaua Pipera, până la calea ferată Bucureşti – Constanţa.
Viitorul tronson de şase benzi de circulaţie al Şoselei Pipera va face legătura cu pasajul rutier suprateran peste calea ferată din zona Pipera-Tunari.
Urmează Pasajul Andronache-Ştefăneşti şi Pasajul Petricani
În prezent, Şoseaua Pipera are, pe cea mai mare parte a traseului, patru benzi de circulaţie, câte două pentru fiecare sens, cu lăţimi variabile cuprinse între 9,5 şi 14 metri şi este încadrată de trotuare cu lăţimi între trei şi patru metri.
Pentru fluidizarea traficului rutier, Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Capitalei a analizat întocmirea unei documentaţii PUZ cu principalele artere din zona de nord a sectorului 2, respectiv Şoseaua Pipera, Bulevardul Dimitrie Pompei, Strada Fabrica de Glucoză, viitoarea arteră ce va fi amenajată de-a lungul căii ferate Bucureşti – Constanţa, Şoseaua Petricani, Strada Gherghiţei, viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov ce va începe din intersecţia Şoselei Petricani şi Strada Fabrica de Glucoză.
Primăria Sectorului 2 are pregătite documentaţiile tehnice pentru alte două investiţii – Pasajul Andronache-Ştefăneşti şi Pasajul Petricani – care vizează fluidizarea circulaţiei rutiere din Bucureşti.
Şoseaua Andronache are în prezent o lăţimea totală de 20 metri, cu două benzi de circulaţie pe sens şi trotuare pe ambele parţi, de cât trei metri. În prezent, intersecţia Şoselei Andronache cu calea ferată Bucureşti-Constanţa este realizată printr-o trecere la nivel, semnalizată corespunzător.
Pasajul denivelat superior prin care Şoseaua Andronache va supratraversa calea ferată Bucureşti-Constanţa şi va face legătura cu oraşul Voluntari va avea o lungime de 470 de metri (inclusiv rampe de acces), patru benzi de circulaţie, cu o lăţime totală de 14 metri, două trotuare de 1,5 metri şi parapeti metalici de protecţie. Prin asigurarea traversării şi racordarea braţelor de acces pe pasaj, lungimea totală a traseului proiectat va fi de peste 740 de metri.
O altă investiţie vizează construiea Pasajului Petricani, pe Şoseaua Petricani, peste calea ferată Bucureşti – Constanţa. Şoseaua Petricani face legătura între Sectorul 2 şi zona rezidenţială Pipera, Aeroportul Otopeni şi comunele limitrofe Bucureştiului, fiind una dintre arterele foarte circulate.
Pe artera Pipera – Tunari, care se intersectează cu Şoseaua Petricani, circulă zilnic mii de autoturisme, camioane şi utilaje înspre şi dinspre Bucureşti. Din studiile efectuate s-a constatat o depăşire cu circa 30% a capacităţii de circulaţie a Şoselei Petricani, ceea ce produce blocaje ale circulaţiei.
Pasajul Petricani ar urma să aibă, potrivit documentaţiilor, o lungime de 575 de metri (inclusiv rampele de acces), patru benzi de circulaţie, fiecare cu o lăţime a carosabilului de 3,5 metri (totalizând 14 metri), două trotuare de 1,5 metri şi parapeţi de protecţie. De asemenea, vor fi realizate două bretele de acces de câte 300 de metri, cu două benzi de circulaţie.
SURSA: Mediafax
