De la producţia de electronice, la componente auto şi energie electrică. Diversificarea afacerii ajută Electromagnetica să treacă mai uşor peste perioada de criză, după un an în care acţiunile au scăzut indiferent de performanţele companiilor. «Trebuie să fii nebun să te mai iei după analiza fundamentală în perioadă de criză”, spunea un investitor de pe un forum bursier la începutul anului. Cel puţin parţial, avea dreptate. Este dificil să iei o decizie
De la producţia de electronice, la componente auto şi energie electrică. Diversificarea afacerii ajută Electromagnetica să treacă mai uşor peste perioada de criză, după un an în care acţiunile au scăzut indiferent de performanţele companiilor.
«Trebuie să fii nebun să te mai iei după analiza fundamentală în perioadă de criză”, spunea un investitor de pe un forum bursier la începutul anului. Cel puţin parţial, avea dreptate. Este dificil să iei o decizie cu risc scăzut pe baza rezultatelor financiare, în condiţiile în care evoluţia cotaţiilor de anul trecut a fost în contradicţie flagrantă cu indicatorii fundamentali ai companiilor.
Dar, în absenţa analizelor, atât fundamentale, cât şi tehnice, investiţia în acţiuni listate la bursă nu mai are nici un sens, fiind doar un joc de noroc. În cazul în care piaţa de capital este preferată biletelor de 6 din 49, evoluţia financiară a companiilor rămâne foarte importantă (cel puţin în cazul în care nu tranzacţionaţi exclusiv pe baza analizei tehnice în piaţa forex sau în cea a instrumentelor derivate).
Companiile de pe piaţa secundară Rasdaq au evoluat, anul trecut, aproape la fel ca societăţile de pe piaţa principală, adică negativ. Cele mai lichide zece acţiuni de pa Rasdaq au înregistrat o scădere medie de 68%, deprecierea variind între -10% (Argus Constanţa) şi -96% (Imotrust Arad). De fapt, doar trei companii au scăzut mai puţin decât media, Remarul 16 Februarie (-47,4%), Simcor Oradea (-34,5%) şi Argus. Restul au coborât mai mult şi decât media pieţei secundare, concretizată prin indicele Rasdaq-C, care a pierdut aproximativ 55%.
Creştere constantă a cifrei de afaceri
Electromagnetica Bucureşti (simbol ELMA) este unul dintre titlurile „vedetă” de pe Rasdaq, cu o lichiditate peste medie (un free float de circa 40%) şi o capitalizare care o situează între companiile de pe piaţa principală. Pe parcursul anului trecut, cotaţia ELMA a scăzut cu aproape 84%, scădere înregistrată în totalitate în a doua parte a anului. La finele lui 2008, titlul ELMA valora 0,35 lei, rezultând o capitalizare de circa 121 milioane lei, valoare cu care a închis şi săptămâna trecută.
Principalul obiect de activitate al companiei este producţia de aparatură şi instrumente de măsură, verificare şi control, produsele fiind echipamente electrice şi electronice destinate furnizării şi distribuţiei energiei electrice în reţeaua de joasă tensiune. În ultimii ani, însă, compania s-a implicat din ce în ce mai mult în producţia şi furnizarea energiei electrice, această activitate deţinând un procentaj majoritar, circa 70%, din cifra de afaceri a societăţii.
Electromagnetica produce, în principal, energie electrică în microcentrale, achiziţionate în 2006 de la Hidroeletrica, dar furnizează şi energie obţinută de la producători termo. Restul veniturilor provin din producţia destinată industriei auto, (subansamble injectate din mase plastice destinate modelului Dacia-Logan, subansamble auto electrice), din producţia de contoare electronice şi a închirierilor de imobile.
Stabilitate prin diversificarea activităţilor
Datele financiare din ultimii ani arată o evoluţie bună pentru ELMA. Cifra de afaceri a crescut de la 57 milioane lei în 2004, până la 110 milioane lei în 2005, 205 milioane lei în 2006 şi 280 milioane lei în 2007. Anul trecut, în primele trei trimestre, cifra de afaceri a depăşit valoarea înregistrată în 2007, situându-se la peste 281 milioane lei.
Profitul net a fost, de asemenea, în urcare constantă, de la 0,7 milioane lei în 2004, până la 15,3 milioane lei în 2007, marja de profit urcând până la 5,5%, de la 1,2%. Profitul net înregistrat în primele nouă luni ale anului trecut s-a ridicat la aproape 19,9 milioane lei. Compania a anunţat că estimează o cifră de afaceri de 100 milioane euro (la cursul mediu al anului trecut, de 3,67 lei), adică o creştere de peste 30%. La sfârşitul anului trecut, Electromagnetica a finalizat şi fuziunea prin absorbţie cu EMCOM, la care era asociat unic.
Operaţiunea a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor în noiembrie 2008. Acţionarii au respins însă cererea de răscumpărare a titlurilor proprii din piaţa de capital. Intenţia conducerii ELMA prevedea achiziţionarea unui pachet de maximum 10% din capitalul social, măsură care ar fi putut avea ca efect susţinerea cotaţiei. În urma scăderii puternice din 2008 şi a deprecierii acţiunii, indicatorul PER (raportul dintre preţul acţiunii şi profitul obţinut de societate), calculat cu ultimele date disponibile, a coborât la 4,7, conform analiştilor Broker Cluj, ceea ce arată o companie puternic subevaluată.
Eugen Scheuşan, preşedinte şi director general al Electromagnetica, spune că diversificarea activităţii a adus un punct de stabilitate societăţii, care este acum prezentă pe mai multe segmente de piaţă. Optimismul şefului ELMA cu privire la stabilitatea companiei în acest an este justificată de prezenţa unor rezerve de capital în valoare de peste 34 milioane lei, conform raportului din septembrie 2008, ceea ce înseamnă aproape 30% din capitalizare.
Riscurile legate de expunerea faţă de industria auto şi de scăderea cererii din cauza crizei economice ar putea fi eliminate prin majorarea producţiei de energie electrică din resurse regenerabile. Evoluţia acţiunii ELMA va depinde, însă, şi de starea generală a pieţei.
Eugen Scheuşan, preşedinte şi director general Electromagnetica
34 mil. de lei este valoarea rezervelor de capital ale Electromagnetica, conform datelor financiare din septembrie 2008, în condiţiile unei capitalizări bursiere de puţin peste 120 milioane lei
