Acţiunile instituţiei conduse de Daniela Lulache sunt titlurile cele mai aşteptate de investitori la Bursa de Valori, într-o perioadă în care piaţa resimte acut criza de lichiditate. Amânările repetate şi faptul că momentul listării rămâne incert pot da însă peste cap orice plan de achiziţie.
Listarea Fondului Proprietatea (FP) este cea mai spinoasă problemă a societăţii create pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi de comunişti. Tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti este, pentru Fond, un scop în sine, anunţat din momentul înfiinţării, iar posibilitatea valorificării titlurilor în ringul bursier ar ajuta şi proprietarii despăgubiţi, dar şi piaţa autohtonă de capital. Anul trecut, preşedintele de atunci al FP, Alexandru Păunescu, anunţa că valoarea ofertei publice iniţiale va fi de 10% din capitalul social, ceea ce ar însemna o ofertă de peste 400 de milioane de euro.
Cea mai mare ofertă publică iniţială de la BVB, cea a Transgaz, a avut loc la finele anului trecut şi a avut valoarea de aproximativ 63 de milioane de euro. Apariţia în piaţă a unui emitent de asemenea anvergură, cu o capitalizare estimată de cel puţin patru miliarde de euro, ar fi susţinut puternic lichiditatea bursieră, indicator la care BVB are mari probleme în această perioadă de scădere. Numărul acţiunilor Fondului Proprietatea libere la tranzacţionare (free-float), odată listate, ar putea depăşi 20% din capitalul social, adică peste 800 de milioane de euro, dacă se ia în calcul mărimea ofertei iniţiale şi ponderea acţionarilor minoritari. În prezent, 20% din capitalul social este deţinut de persoane private.
Spre comparaţie, una dintre cele mai mari companii de la BVB, SNP Petrom, cu o capitalizare de aproximativ 6,5 miliarde euro în prezent, are un free-float oficial de 6,2%, adică ceva mai mult de 400 de milioane de euro, însă ponderea investitorilor instituţionali face ca acţiunile libere la tranzacţionare să nu reprezinte decåt circa 2% din total. „Bursa şi-a dorit şi îşi doreşte listarea Fondului Proprietatea, dar, din păcate, în acest caz, decizia este mai complicată şi, mai ales, politică“, spune Stere Farmache, preşedintele BVB.
Tranzacţii cu acţiuni la valori necotate
Listarea la BVB ar fi trebuit să se producă încă de anul trecut. Termenul a fost devansat pånă la jumătatea anului curent după Adunarea Generală a Acţionarilor din septembrie 2007, însă nici acest termen nu a fost respectat. Devansarea termenului s-a impus în condiţiile în care societatea nu are încă un administrator.
Veniturile de pånă acum ale societăţii se reduc la sumele provenite din dobånzi la depozitele bancare, din dividende şi din diferenţe de curs valutar. Alegerea administratorului nu se va petrece, însă, mai devreme de finele acestui an. Caietul de sarcini necesar licitaţiei pentru alegerea companiei ce va administra deţinerile Fondului urmează să fie întocmit luna aceasta, conform datelor înaintate de conducerea actuală a societăţii.
Un termen clar de listare, care să fie şi respectat, ar permite şi investitorilor interesaţi să devină acţionari ai Fondului să îşi stabilească planurile financiare necesare unor astfel de achiziţii.
Absenţa din ringul bursier nu împiedică, însă, vånzarea şi cumpărarea titlurilor Fondului Proprietatea pe piaţa paralelă nereglementată. Efectuarea acestor operaţiuni poate fi observată şi pe pagina de internet a Fondului, unde este actualizat zilnic numărul acţionarilor persoane private. La sfårşitul săptămånii trecute, numărul acestora a ajuns la 1.970, după ce, cu o săptămånă înainte, era de 1.891. Conducerea Fondului, însă, nu face publice datele referitoare la tranzacţii, mai exact volumul şi valoarea acestora (în măsura în care valoarea este cunoscută). „Noi am cerut Fondului să ne permită publicarea datelor referitoare la tranzacţiile efectuate, dar, pånă acum, nu am primit nici un răspuns“, spunea, săptămåna trecută, Adriana Tănăsoiu, director general al Depozitarului Central. Deocamdată, datele rămån necunoscute, ceea ce măreşte posibilitatea ca actualii acţionari să våndă titlurile la preţuri mult mai mici decåt valoarea reală a acestora.
«Noi am cerut Fondului să ne permită publicarea datelor referitoare la tranzacţiile efectuate, dar, pånă acum, nu am primit nici un răspuns.»
Adriana Tănăsoiu, director general al Depozitarului Central
800 mil. euro este valoarea estimată pentru free-float-ul (numărul de acţiuni libere la tranzacţionare) Fondului Proprietatea după listarea la BVB, ceea ce reprezintă 20% din capitalul social
1. Datele despre actionari
Fondul Proprietatea deţine date despre acţionari cel puţin la momentul desfăşurării Adunării Generale a Acţionarilor, astfel încåt măcar acestea ar putea fi publicate. Un motiv invocat este că datele personale sunt confidenţiale. Argumentul este demolat de practica din piaţă: numele, anul naşterii şi oraşul naşterii acţionarilor persoane fizice sunt informaţii disponibile la Registrul Comerţului. Pentru a se conforma legislaţiei privind protecţia datelor personale (Legea nr. 677/2001), au fost eliminate informaţii precum adresa şi codul numeric personal.
2. Firmele si intimitatea
Fondul susţine că nu poate publica nici datele privind acţionarii persoane juridice. Se ştie deja că fondul american Cartesian a preluat aproape 3% din acţiuni şi că încă un fond mare vizează un pachet similar. În luna mai, Fondul avea opt acţionari persoane juridice. Titlurile au fost achiziţionate de la persoane fizice, numărul acţionarilor scăzånd cu aproape 1.000 de la începutul anului. Legea invocată de FP, cea a protecţiei datelor personale, nu se referă şi la persoanele juridice. Însă Fondul şi-a menţinut poziţia: nicio informaţie despre acţionari, deoarece s-ar încălca Legea nr. 677.
3. Hartuiti cu bani
Transparentizarea acţionariatului ar permite foştilor proprietari să primească oferte mai atractive, deşi reprezentanţii FP se tem că asaltul ofertelor le-ar putea provoca neplăceri. Interesul investitorilor instituţionali mari faţă de FP este ridicat, iar cånd cererea este mai mare decåt oferta, preţurile cresc. Investitorii instituţionali sunt interesaţi de pachete mari, de ordinul sutelor de milioane de euro. Iar oferta este greu de găsit. Doar 20% din capitalul FP a intrat pe måini private, iar mare parte din această cotă nu va fi tranzacţionată. Moştenitorii Malaxa şi Auschnit, care deţin aproape 7% din capital, susţin că nu vor vinde înainte de listare, iar alte 3% au fost deja achiziţionaţe de fondul Cartesian.
4. PROFESIONALISM
LEGISLAŢIE
Şefa Fondului Proprietatea susţine că nu ştie de nicio lege care să oblige Fondul să-şi păstreze valoarea portofoliului şi trimite ziariştii Capital să se consulte cu analiştii înainte de a scrie. Legea există: Ordonanţa de Urgenţă nr. 81/2007. Art. 13 pct. 8 al actului normativ spune că în cazul în care în urma evaluărilor se constată diferenţe negative între activele fondului – adică titlurile deţinute la alte societăţi – şi sumele înscrise la capitalul social al fondului, acestea se vor considera acţiuni neplătite ale Ministerului de Finanţe şi vor trebui compensate prin aporturi în numerar sau în natură.
GAURI
Potrivit raportului pe 2007 al auditorilor Fondul Proprietatea, capitalul social al Fondului pe 2006 ar fi trebuit să fie diminuat cu 5,2 miliarde de lei din cauza diferenţelor de evaluare a firmelor din portofoliu. Suma a fost preluată în datele pe 2007.
În ritmul melcului, spre piaţa de capital
În cei trei ani scurşi de la crearea Fondului Proprietatea, progresele făcute pentru listarea la bursă sunt greu de văzut.
Etapele anunţate la crearea Fondului, evaluarea companiilor din portofoliu şi ale unui administrator, n-au fost nici acum depăşite. Evaluări ale firmelor din portofoliul FP s-au făcut la un moment-dat, dar se refac, iar administratorul nu a fost încă ales.
Ce s-a întåmplat de atunci? În 2006, s-au organizat două licitaţii pentru selectarea consultantului juridic şi a auditorului. A mai fost organizată, de asemenea, o licitaţie pentru selectarea consultantului de strategie, cåştigată de firma Cordea Savills. Eşecul licitaţiei a făcut ca orice referiri la aceasta să dispară de pe pagina de internet a Fondului. Firma era specializată în investiţii imobiliare şi mai puţin în plasamente financiare. În plus, reprezentanţii săi nici n-au mai venit să semneze contractul.
Un alt pas a fost selectarea unei firme atestate de CNVM care să evalueze companiile nelistate din portofoliul FP. Ordonanaţa nr. 81 prevedea şi metoda, destul de rudimentară: preluarea capitalurilor proprii din bilanţurile depuse pe 2004. Suma încasată de Finevex pentru evaluare a fost de cåteva mii de euro. Evident, sumele rezultate din cåteva operaţiuni matematice pe datele din bilanţ nu reflectă valoarea de piaţă, aşa că s-a decis o nouă evaluare, de data aceasta mai elaborată.
La începutul lui 2008, Fondul a organizat o nouă licitaţie, cåştigată de firmele Darian Rom Suisse şi PricewaterhouseCoopers. Obiectul contractului îl constituia evaluarea a 76 de firme. În mai, a mai fost organizată încă o licitaţie. Pe aceeaşi temă şi cu aceiaşi cåştigători. Însă, de data aceasta, obiectul îl reprezintă restul de 12 companii din portofoliul Fondului.
Tot la capitolul realizări, Fondul Proprietatea bifează şi selectarea consultantului financiar – Schroders – care va ajuta la selectarea administratorului. În paralel, Guvernul a înfiinţat o comisie responsabilă de selecţia administratorului. Atribuţiile consultantului şi ale comisiei guvernamentale par să se suprapună.
La cererea acţionarilor, conducerea Fondului a întocmit un calendar al listării, avånd ca termen iunie 2009. Etapele scadente în august – strategia de investiţii şi profilul administratorului n-au fost încă făcute publice. Iar în septembrie ar trebui să fie publicat anunţul de licitaţie privind selectarea administratorului.
