Muzeul de Arta Contemporana, Muzeul de Arta Religioasa si Muzeul Hartilor si Cartilor Vechi sunt cele trei institutii culturale care se vor deschide in acest an. Daca primele doua muzee vor avea drept locatie Palatul Parlamentului, cel de-al treilea este situat intr-o vila din centrul Capitalei care tine de Regia Protocolului de Stat. Dar sa le luam pe rand. Muzeul de Arta Religioasa va functiona in Palatul Parlamentului, in spatiul pe care il ocupa acum Monitorul Oficial si, intrucat este cea m
Muzeul de Arta Contemporana, Muzeul de Arta Religioasa si Muzeul Hartilor si Cartilor Vechi sunt cele trei institutii culturale care se vor deschide in acest an. Daca primele doua muzee vor avea drept locatie Palatul Parlamentului, cel de-al treilea este situat intr-o vila din centrul Capitalei care tine de Regia Protocolului de Stat. Dar sa le luam pe rand. Muzeul de Arta Religioasa va functiona in Palatul Parlamentului, in spatiul pe care il ocupa acum Monitorul Oficial si, intrucat este cea mai recenta initiativa guvernamentala – decizia a fost luata la inceputul lunii februarie a.c. -, nu are deocamdata un buget stabilit pentru acest an. „Initiativa mea a plecat de la faptul ca avem mii de icoane care zac in beciurile manastirilor si bisericilor. Le vom lua, le vom restaura, le vom expune si apoi le vom returna bisericilor”, a declarat in exclusivitate pentru Capital premierul Adrian Nastase. Bugetul estimat necesar pentru Muzeul Hartilor si Cartii Vechi se ridica la 23 de miliarde de lei. Desi directorul muzeului, Ion Octavian Penda – omul care a avut privilegiul sa deseneze toate bancnotele, pasapoartele si cartile de identitate tiparite dupa anul 1989, ne-a declarat ca muzeul se va deschide pe 15 martie a.c. si ca, deocamdata, nu s-a luat o hotarare guvernamentala care sa clarifice de unde si cati bani vor intra in contul muzeului. Pana acum, doar pentru amenajarea sediului s-a cheltuit aproape un miliard de lei.
Infiintarea Muzeului de Arta Contemporana (MNAP) costa in jur de 11 milioane de euro. Muzeul va avea o suprafata de 16.000 metri patrati, plus un spatiu exterior de opt hectare, care va gazdui o colectie de arta moderna spatiala. Bugetul pe 2003 se ridica la 85 de miliarde de lei, din care 70 sunt alocate amenajarii interioare, iar restul functionarii institutiei. Pe scurt, cam o treime din fondul de rezerva bugetara este destinata muzeului. De ce este necesar un astfel de muzeu? „Romania este printre putinele tari din lume care nu au un muzeu de arta contemporana. Deocamdata, traim din artistii inceputului de secol, dar trebuie sa incurajam artistii tineri, asa ca toate achizitiile muzeului vor fi facute direct de la artisti, fara intermediari”, a declarat prim-ministrul Adrian Nastase. Premierul confirma ca din colectia sa fac parte mai multe icoane, harti, carti vechi, precum si cateva tablouri, obiecte de arta contemporana si stampe japoneze. Dar neaga zvonurile conform carora urmeaza sa vanda muzeelor romanesti o parte dintre ele, precizand ca va face numai donatii.
Companiile nu se inghesuie sa sponsorizeze muzeele
„Muzeul costa cu totul aproximativ 11 milioane de euro si, daca banii vin la timp, va fi deschis in luna septembrie a acestui an”, precizeaza Mihai Oroveanu, directorul MNAP. Cat despre finantare, MNAP va trai, in principal, din subventii de la buget, din organizarea de expozitii temporare in strainatate si mai putin din vanzarea de bilete. Speranta directorului este ca vecinatatea cu Marriott Grand Hotel sa umple muzeul de turisti straini, mai ales ca „burtaverzimea din Romania nu apreciaza arta contemporana”, dupa cum precizeaza Mihai Oroveanu. Sprijinul financiar al marilor companii – o sursa importanta de venituri pentru muzeele occidentale – este, din pacate cel putin deocamdata, neglijabil.
O parte din obiectele ce urmeaza a fi expuse se afla acum in custodia ARTEXPO sau a Muzeului National de Arta, iar o alta parte sunt achizitii recente. In total este vorba de 24.000 de obiecte de arta (picturi, fotografii, sculpturi etc.), din care doar 10% sunt donatii. Restul, achizitii platite uneori cu sume importante. Cea mai scumpa lucrare, cumparata luna ianuarie a.c., a costat bugetul de stat 90.000 de euro. Bani pe care Guvernul i-a scos din Fondul de rezerva bugetara, intrucat bugetul Ministerului Culturii este si asa insuficient. Norocosul artist care a incasat aceasta suma este Horia Damian, roman care traieste de ani de zile in Franta, iar lucrarea cu pricina se intituleaza „Cavalerul adormit”. Care este istoria achizitionarii acestei lucrari? In toamna anului trecut, la Paris, criticul si istoricul Radu Varia a organizat pentru Horia Damian o expozitie retrospectiva. Printre lucrarile expuse se numara si „Cavalerul”. Dupa aceea, „initiativa de a cumpara lucrarea a fost una generala”, sustine Radu Varia. Cum s-a ajuns insa la o suma atat de mare pentru un artist roman, ramane un mister. „Lucrarea era expusa la Galeria Karsten Greve cu pretul de 120.000 de euro. Eu am negociat cu Horia Damian si am obtinut pentru guvernul roman o reducere de 30.000 de euro”, explica Radu Varia. Ceea ce ne face sa punem sub semnul intrebarii afirmatia premierului cum ca achizitiile nu se vor mai face prin intermediari. Insa criticii romani de arta sunt de alta parere atunci cand vine vorba de pret. „Este un pret mare pentru Horia Damian, in conditiile in care in catalogul AKOUN din anul 2000 el are o cota stationara de 4.000 de franci francezi, iar in catalogul ADEC din 1998 se precizeaza ca cea mai mare suma platita pentru o lucrare a acestui artist a fost de 1.528 de dolari, iar vanzarea a avut loc in 1991”, spune Pavel susara, critic de arta. „Este adevarat ca si Grigorescu se vinde in Romania la sume uneori de zece ori mai mari decat in Franta, dar aceste vanzari au loc pe piata de arta privata si nu sunt la mijloc fonduri publice”, completeaza susara. De aceeasi parte a baricadei este si Alexandru Ghildus, sculptor si proprietar al galeriei Gold Art si al Casei de Licitatii Monavissa. „Preturile oferite de stat trebuie sa tina cont si de preturile de pe piata. O comisie nu poate hotari sa cumpere cu bani publici lucrari la alta cota decat cea stabilita de piata. Poate eventual sa pluseze ca sa ridice cota artistului, ceea ce este foarte bine, dar o baza reala trebuie sa existe”, spune Alexandru Ghildus. „In catalogul Benezit, editat in Franta in 1999, cea mai importanta vanzare a unui tablou semnat Horia Damian a avut loc in 1989, cand pentru lucrarea Compozitie rosie un cumparator a platit 45.000 de franci francezi”, precizeaza Marilena Murariu, de la Oficiul National al Patrimoniului Cultural. Pretul este mare raportat nu doar la cota artistului, ci si la restul lucrarilor achizitionate pentru MNAP. In topul achizitiilor, furnizat de Ministerul Culturii, cele mai scumpe lucrari au costat 300-400 de milioane de lei, adica aproape de zece ori mai putin decat opera lui Horia Damian. Pana una-alta, in lipsa unei legi a sponsorizarii, favorabila firmelor, bugetul de stat suporta „cu stoicism” costurile infiintarii celor trei muzee.
Cum se obtin finantari in alte parti
· Muzeele din strainatate beneficiaza, pe langa sumele provenite de la bugetul de stat, de nenumarate surse de finantare. Cele mai frecvente sunt donatiile si sponsorizarile companiilor private sau ale asociatilor nonguvernamentale.
· Urmeaza imprumuturile de la banci, fondurile deloc neglijabile provenite din vanzarea de bilete catre milioane de vizitatori in fiecare an, precum si cele provenite din magazinele proprii. In aceste magazine se comercializeaza – la preturi mai mult sau mai putin accesibile – de la vederi, postere, albume si reviste de arta, pana la cele mai variate suveniruri, cum ar fi bijuterii reproduse dupa originalul care poate fi vazut in muzeu.
· Mai mult, cele mai importante muzee, ca in cazul Muzeului Luvru din Paris, au deschis magazine virtuale, astfel incat obiectele din magazin pot fi achizitionate din orice colt al lumii. O alta componenta importanta a finantarii este activitatea educativa. Organizarea de seminarii, conferinte, proiectii de filme, concerte in salile muzeului aduce sume considerabile la buget.