"Am avut o discuţie cu reprezentanţii instituţiilor publice, dar şi cu actori-cheie din industria de IT&C; este vorba despre asociaţii, precum ANIS sau ARIES ori ASPES, cât şi despre actori importanţi, cum ar fi Microsoft, IBM, reprezentanţi ai antreprenorilor din IT, ca Romanian Business Leaders şi alţii. Discutăm de o piaţă unde potenţialul este extraordinar şi, spre deosebire de alte zone unde potenţialul este extraordinar, aici avem o o creştere fulminantă a acestei industrii. În 2015, industria a crescut cu 21,5% în ceea ce priveşte cifra de afaceri şi discutăm de o zonă unde cererea este dată în mare parte de export. Cererea internă reprezintă doar 4% din creştere", a spus ministrul. 

Potrivit acestuia, un obiectiv este legat de sectorul public guvernamental de a transpune obiectivele deja asumate în strategia Agenda Digitală. 
"Este un lucru pe care Guvernul actual deja îl face. S-au anunţat nişte măsuri, precum crearea acelui post de chief information officer, de coordonare a întregii activităţi şi de interoperabilizare a multor sisteme IT care au fost făcute până acum de capul lor, multe dintre ele. Această Agendă de Guvern 2.0 ar urma să dea un prim imbold dezvoltării pieţei", a completat el, potrivit Agerpres. 

Totodată, Pâslaru a arătat că, în ceea ce priveşte IMM-urile, avem în acest moment în România o dezvoltare antreprenorială destul de robustă, dar care nu foloseşte soluţiile IT şi nu-şi duce productivitatea la acele niveluri care ar putea fi atinse prin soluţii IT. 

"Discuţia se mută pe zona de educaţie, de competenţe. S-a pus problema în mod clar că ar trebui să cultivăm aceste competenţe digitale încă din cele mai fragede zone ale educaţiei, să putem într-adevăr să ajungem ca în societate folosirea acestor tehnici să fie prevalente, cât mai răspândite. Degeaba guvernul dezvoltă soluţii de administraţie publică şi de servicii publice, dacă nu avem o alfabetizare de IT în rândul populaţiei, care să fie capabilă să folosească aceste soluţii", a mai arătat şeful de la Muncă. 

Un exemplu ar fi faptul că digitalizarea în sistemul sanitar ar putea permite autorităţilor să ştie în permanenţă care este starea de sănătate a populaţiei. 

"Dacă sistemul ar fi concentrat pe pacient, am vedea că găsirea de soluţii IT&C care permit circulaţia dosarului şi nu neapărat circulaţia fizică a unui pacient între spitale ar creşte atât productivitatea sistemului sanitar, cât şi transparenţa şi modul în care am putea şti în permanenţă care este starea de sănătate a populaţiei ca factor-cheie în creşterea PIB-ului potenţial", a menţionat Pâslaru. 

Acesta a subliniat faptul că sectorul IT în România nu trebuie tratat ca un sector în sine, acesta fiind o pârghie de dezvoltare pentru restul sectoarelor administraţiei publice. 

"El este un levier, o pârghie de dezvoltare în toate celelalte sectoare ale administraţiei publice şi, prin urmare, discuţia de astăzi este una din discuţiile cruciale de asumare a unui nou model economic şi administrativ guvernamental pentru viitor. O ţară cu un sector IT&C puternic este o ţară mai puternică", a adăugat oficialul. 

Pâslaru a admis că nu este uzual ca ministrul Muncii să vorbească despre zona IT şi a subliniat că demersul său este legat de activitatea anterioară pe care a desfăşurat-o în calitate de consilier economic al premierului, când a ajutat la demararea proiectului 'România competitivă'. 

Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) poate ajunge înainte de 2020 la 4 miliarde de euro sau 2,5% din PIB, acesta generând de patru ori mai multă valoare adăugată decât media economiei, se arată în documentul de lucru privind domeniul TIC, ce a fost dezbătut în cadrul sesiunii consultative de luni. 

Luni s-a desfăşurat cea de-a şasea dezbatere în cadrul proiectului 'România Competitivă', având ca temă "Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor", sector care în 2014 ajungea la 2,4 miliarde euro, urmare a unei creşteri de 12,5%, de patru ori mai rapidă decât PIB-ul României. 

Atrăgând toate tipurile de actori economici, de la giganţi mondiali în domeniul IT la mii de antreprenori locali, specialiştii români din sectorul TIC reprezintă unul dintre activele importante ale ţării. Aproximativ 80.000 persoane lucrează efectiv în industrie, estimările arătând o tendinţă de creştere, până la 100.000 de angajaţi în 2018, dar principala provocare este reprezentată de găsirea din ce în ce mai dificilă a specialiştilor.    

Pentru atingerea ţintelor propuse pentru perioada 2016 – 2020 în document se propune un buget de 663 milioane de euro. Cei mai mulţi bani ar urma să fie bugetaţi pentru creşterea acoperirii cu infrastructură în bandă largă de mare viteză, acoperirea 'petelor albe' – 700 de localităţi (200 milioane euro) şi pentru utilizarea cu regularitate a    internetului de cel puţin a 60% a cetăţenilor – 207,4 milioane de euro.    

Documentul de lucru a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. 

Proiectul 'România competitivă' este un proiect în lucru, care, alături de propunerile reprezentaţilor Guvernului, ai Băncii Naţionale a României şi ai Academiei Române, aşteaptă contribuţiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea şi completarea liniilor de acţiune deja identificate.