Așadar, unii cercetători susțin că pastila anti-COVID dezvoltată de Merck contribuie la apariţia unor mutaţii ale noului coronavirus. Mai mult, ar exista și riscul de apariție al unor variante periculoase.

„Tratamentul cu Molnupiravir a lăsat o urmă vizibilă în bazele de date mondiale de secvenţiere”, au susținut autorii unui studiu publicat în revista Nature, conform AFP.

Tratamentul anti-COVID a devenit rapid ținta unor critici

Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck. Lansat pe piaţă în 2021, Molnupiravir a fost prima pastilă anti-COVID din lume, un succes notabil pentru arsenalul farmaceutic de la acea vreme, care era compus doar din vaccinuri şi tratamente ce necesitau o administrare intravenoasă complexă.

Totuși, Molnupiravir, comercializat sub numele de Lagevrio, a devenit rapid ţinta unor critici. Acestea au vizat în parte eficienţa sa limitată, scrie sursa menționată.

De asemenea, modul său de acţiune reprezintă elementul care a provocat cele mai puternice reticenţe. Spre deosebire de alte antivirale, pastila acţionează inserându-se direct în genomul virusului. Obiectivul este acela de a declanşa o serie de mutaţii din ce în ce mai dezordonate, care duc în cele din urmă la dispariţia virusului din organism.

În schimb, oamenii de ştiinţă au considerat că un astfel de mecanism riscă să favorizeze apariţia unor virusuri mutante.

Acest risc a contribuit la o anumită reticenţă din partea autorităţilor sanitare

Acest risc a contribuit la o anumită reticenţă din partea autorităţilor sanitare. În acest context se înscrie şi studiul publicat luni. Cercetătorii au studiat o vastă bază de date, Gisaid, care adună genomuri ale virusurilor prelevate de la numeroşi pacienţi din lumea întreagă.

Pentru autorii studiului, concluzia este că „utilizarea Molnupiravir este asociată cu apariţia unor mutaţii specifice”. Ei au constatat apariţia unei „semnături”specifice în momentul în care pastila a început să fie prescrisă în anumite ţări.

În schimb, semnătura este aproape absentă în zonele lumii în care tratamentul nu a fost aprobat.

„Poate da naştere unor virusuri care au suferit mutaţii într-o manieră notabilă şi care rămân viabile, chiar în anumite cazuri transmisibile”, a explicat unul dintre autorii studiului, geneticianul Theo Sanderson, pentru sursa menționată.

Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck. Potrivit companiei americane, studiul a evidenţiat doar o corelaţie, fără să ateste o legătură de tip „cauză-efect” între tratamentul său şi acele mutaţii.

Rămâne ca studiul să convingă mai mulţi cercetători care nu au participat la realizarea sa, aşa cum este virusologul Stephen Griffin. Acesta a salutat pentru Science Media Center (SMC) din Regatul Unit o cercetare „bine realizată şi de o importanţă excepţională”.

La fel ca autorii studiului, el a insistat asupra unui aspect. Mai precis, mutaţiile detectate nu par să fie deosebit de periculoase sau de contagioase.

„Însă aceste rezultate au implicaţii importante pentru perioada următoare a pandemiei. (…) Desigur, nu trebuie să iei sistematic Molnupiravir când eşti infectat. Dar în anumite cazuri dificile, este un medicament care poate fi util”, a prevenit Stephen Griffin.