„Avem peste 4,4 milioane de cetăţeni români în aceste comunităţi şi anul trecut, pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România. Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa şi în străinătate, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România – ţara de origine. Care este echilibrul exact între dorinţa normală de perfecţionare, de continuare a unei cariere atât în România, cât şi în celelalte state membre ale UE”, a precizat Păstîrnac la o dezbatere privind politicile pentru tineret şi o mai mare implicare a acestora în luarea deciziilor care îi privesc. 

Potrivit acesteia, forţa de muncă în general este tânără, iar educaţia este problema „majoră” identificată de Ministerul Românilor de Pretutindeni, recent înfiinţat, din cauză că” marea majoritate” a românilor plecaţi nu mai învaţă astăzi limba română într-un sistem educaţional fie agreat prin acorduri bilaterale cu aceste state membre, fie în mare parte organizat de asociaţii şi de voluntari. 

„Am lansat o campanie prin care să dăm cât mai multe manuale, suport de studiu electronic al limbii române, de la tabletă până la manual digital şi cred că este nevoie de o dezbatere largă în ceea ce priveşte modul de a ajuta tinerii născuţi azi în diaspora să înveţe limba română”, a subliniat ministrul. 

În context, ministrul Educaţiei Naţionale, Pavel Năstase, a spus că la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene există depozite cu manualele şcolare de unde se face distribuţia acestora la şcolile din raza judeţului respectiv, iar o parte ar putea fi donate copiilor din diaspora. 

„Acolo avem o rezervă de manuale care ar putea fi preluate, un număr nu foarte mare, pe care am putea să-l folosim în acest scop”, a adăugat Năstase, precizând că ar fi vorba de câteva sute de manuale. 

O altă problemă la care s-a referit ministrul Românilor de Pretutindeni a fost cea a burselor acordate tinerilor români din străinătate care învaţă în România. 

„Un alt aspect extrem de important este modul în care angrenăm bursierii statului român – ai MRP şi ai Educaţiei – care vin din comunităţile din afara graniţelor şi învaţă astăzi în România. Peste 4.000 de tineri care primesc o bursă de la statul român şi care vor deveni ambasadorii noştri în ţările în care se întorc”, a spus Păstîrnac. 

Ea a evidenţiat, de asemenea, rolul important al mediului asociativ în comunităţile românilor din străinătate. 

„Există asociaţii extrem de active care ne ajută să intrăm în contact (…). Fără un mediu asociativ puternic şi fără asociaţii care să intre în dialog atât cu România, dar mai ales cu guvernele şi autorităţile locale din ţările în care diaspora s-a stabilit, nu vom putea stabili canale adecvate pentru a lupta pentru drepturile românilor de peste hotare”, a mai precizat Păstîrnac. 

Ministerul Tineretului şi Sportului a organizat, marţi, o întâlnire în Parcul Tei, la care au participat miniştri şi mai multe ONG-uri de tineret. Temele discuţiei a fost politicile pentru tineret şi o mai mare implicare a tinerilor în luarea deciziilor care îi privesc. 

AGERPRES