Guvernatorul BNR a anuntat ca pastreaza tinta de inflatie la 5% pentru 2006. Pentru ca deviatia inflatiei, oricum asumata de Mugur Isarescu la 6,5%, sa nu fie la randul ei depasita, se urmareste ca din a doua jumatate a anului sa asistam la un deficit al cererii din piata.
Principala intrebare care se pune dupa ce asculti aceasta declaratie este: Cum se va ajunge la acest deficit de cerere in conditiile in care piata se confrunta de mai bine de un an cu un excedent al cererii. Scopul final pare a fi, de fapt, reducerea consumului prin orice mijloace. Este clar ca discursul guvernatorului a avut la baza un “agreement” cu partea guvernamentala, care s-a aratat dispusa sa dea o mana de ajutor bancii centrale in razboiul sau contra inflatiei. Prima arma va fi componenta salariala. De altfel, Isarescu a lasat sa se inteleaga ca salariile “vor creste mult mai prudent”. Cum insa viata politica este miscatoare, iar spectrul alegerilor anticipate s-a ridicat din nou deasupra Parlamentului, “ne putem astepta ca deciziile politice pentru restrangerea consumului sa nu mai fie chiar atat de dure cum se preconizeaza in acest moment”, este de parere analistul-sef al ABN Amro, Radu Craciun.
Pentru a stopa consumul, “ne bazam pe controlul cererii agregat, ceea ce ne va ajuta sa reducem preturile volatile (n.r.-legume, fructe, combustibili)”, declara guvernatorul BNR. Ca orizont de timp pentru realizarea acestui lucru, Mugur Isarescu a sugerat vara lui 2006. Practic, al doilea semestru al anului ar trebui sa se caracterizeze printr-un deficit de cerere. Insa, la acest deficit nu se poate ajunge decat printr-o scadere a puterii de cumparare a populatiei. Este cert ca BNR isi va urmari scopul prin toate mijloacele pe care le are la dispozitie, inclusiv stoparea creditarii in lei si valuta. Cu toate acestea, analistii sunt de parere ca pe termen scurt vom avea o perioada de acalmie, perioada care sa permita bancii centrale sa vada exact efectele masurilor recent adoptate: cresterea dobanzii de politica monetara cu un punct procentual si majorarea rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale cu 5%. Radu Craciun subliniaza ca pentru o ajustare a consumului, masurile BNR ar trebui sa aiba o mai mare amploare, eventual inca o crestere de dobanda, cu 0,5%-1% fata de 8,5%. Totusi, o astfel de masura ar avea un impact prea puternic asupra monedei nationale si ar conduce la o incetinire semnificativa a cresterii economice, or “BNR este adepta pasilor marunti” si nu este de asteptat ca aceste decizii sa fie pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului de Administratie al bancii centrale din 27 martie.
Masurile pe care BNR le are la dispozitie, daca vor fi aplicate mai restrictiv, vor aduce nori negri asupra tuturor: persoane fizice, juridice, exportatori si importatori. O noua majorare a dobanzii de referinta ar conduce la aprecierea leului si s-ar reflecta in profiturile exportatorilor. In plus, banii fierbinti ar fi din nou activati si ar exercita presiuni pe curs. Cresterea dobanzilor la creditele in valuta ar apasa, deopotriva, pe umerii importatorilor.
Ramane de vazut daca BNR va utiliza intregul arsenal pe care il are la dispozitie pentru a demonta inflatia amenintata de scumpirile obligatorii din acest an la gaze si energie (n.r.- care vor contribui in acest an cu 3% la indicele preturilor de consum), alimentate suplimentar si de tendintele pretului petrolului pe plan international.
Ajustarea consumului cere masuri de o mai mare amploare din partea BNR, masuri care ar putea conduce la o incetinire a ritmului de crestere a puterii de cumparare.
Radu Craciun,
analist-sef ABN Amro Bank
