Cronicarul Ion Neculce relatează cu mult umor pățania logofătului Tăutu, care a fost trimis cu o solie la Înalta Poartă, să plătească un tribut de 10 pungi cu monede de aur.
Încântat de solia venită din Moldova, marele vizir l-a primit personal pe boierul român, după obiceiul oriental. Logofătul Tăutu a trebuit să lase să i se scoată cizmele și să încalțe papuci, fiind invitat să se așeze turcește pe divan, lucru ce nu îi era obișnuit.
A urmat ceremonialul servirii cafelei, băutură pe care boierul român nu o cunoștea, cronicarul arătând că:
„Și dându-i cafe nu știa cum o va bea. Și a început a închina:
Să trăiască împăratul și vizirul! Și închinând au sorbit felegeanul ca altă băutură (vin)”, frigându-și gura și gâtul, fapt atât de amuzant pentru contemporanii săi încât a fost consemnat în cronici!
Ioan Tăutu (d. 1511) a fost un mare logofăt moldovean în timpul domnitorilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan al III-lea cel Orb (1504-1517), diplomat experimentat cu misiuni în Polonia, Veneția și Turcia.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric