Clădirea, dezvoltată de fondul de investiţii Fabian (cumpărat de Dinu Patriciu în 2008) şi AIG/Lincoln, a fost evaluată la 63,3 mil. euro. În preţul plătit de sud-africani sunt incluse şi datoriile către MKB Bank.  Cu o suprafaţă închiriabilă de 25.564 mp şi o chirie medie ponderată de 16,07 euro/mp, The Lakeview va aduce noilor proprietari venituri anuale de  circa 5 mil. euro. Imobilul este închiriat în totalitate către companii precum: Alcon, Colgate-Palmolive, Huawei, Philips, PricewaterhouseCoopers şi Royal Bank of Scotland.

Tranzacţia se va încheia efectiv abia în 30 iunie 2013, după ce MKB Bank va aproba contractul de cumpărare şi după obţinerea unui aviz din partea Consiliului Concurenţei. Sud-africanii de la NEPI au cucerit efectiv piaţa românească şi deţin primele patru poziţii în topul celor mai mari tranzacţii imobiliare încheiate în criză. Fondul de investiţii a reuşit să cumpere imobile în valoare cumulată de peste 370 mil. euro, ceea ce reprezintă peste 30% din volumul tranzacţionat în ultimii patru ani. Imobilul achiziţionat este în apropierea unei alte clădiri de birouri aflate în portofoliul NEPI, Floreasca Business Park, care a făcut obiectul celei mai mari tranzacţii imobiliare încheiate de la începutul crizei şi până acum. Investitorii NEPI au plătit pe acel imobil 101,2 mil. euro.

Imobiliarele lui Patriciu

Vânzarea The Lakeview reprezintă primul „exit“ realizat de omul de afaceri Dinu Patriciu pe piaţa imobiliară românească. Miliardarul a intrat puternic pe piaţa imobiliară după vânzarea a 75% din pachetul de acţiuni deţinut în cadrul grupului Rompetrol către KazMunaiGaz. Primul pas a fost făcut în mai 2008, când s-a asociat cu austriecii de la Immorent, actualul Erste Group Immorent, pentru a dezvolta un proiect-gigant de 300 mil. euro ce trebuia să rivalizeze cu Petrom City. Patriciu deţine în Străuleşti, nu departe de proiectul celor de la Petrom, un teren în suprafaţă de circa 4,4 ha achiziţionat încă din 1991. Pe acest lot trebuia să dezvolte alături de Immorent proiectul Smart City ce ar fi trebuit să includă 50.000 mp de clădiri de birouri, spaţii comerciale şi locuinţe desfăşurate pe o suprafaţă de 100.000 mp. Noul sediul al Rompetrol trebuia să fie într-un turn înalt de 110,7 metri. Planurile celor doi parteneri au dispărut odată cu apariţia crizei. În urmă cu doi ani, oficialii Erste Group Immorent spuneau că lucrările la proiectul de la Străuleşti nu vor începe mai devreme de 2012. Până astăzi nu a fost demarat Smart City.

Citiţi şi: EXCLUSIV Mărirea şi decăderea lui DINU PATRICIU
Următorul pas a fost făcut de Patriciu în decembrie 2008 prin achiziţia fondului de investiţii Fabian pentru 1 euro/acţiune, preţ care evalua compania la 50,8 mil. euro. Prin achiziţia Fabian, Dinu Patriciu a preluat o firmă implicată în şapte proiecte de birouri şi patru rezidenţiale, cu o valoare de piaţă estimată la acea dată la 138,3 milioane de euro, dar care avea şi credite contractate de 76,1 mil. euro.
Pe parcursul anului 2009, Patriciu a mai investit alte circa 80 mil. euro pentru a prelua pachetul de control al altor două fonduri de investiţii, cu active în principal pe piaţa germană, este vorba despre Deutsche Land şi Rutley European. La momentul preluării, proprietăţile celor două fonduri erau evaluate la 1,1 mld. euro, dar aveau şi datorii de aproape un miliard de euro. Două treimi din portofoliul Rutley se afla la momentul tranzacţiei în Germania, restul în Suedia, Polonia, Olanda, Belgia şi Franţa. Deutsche Land deţinea în special spaţii comerciale şi birouri, dar şi două hoteluri, unul în Stuttgart şi altul în staţiunea balneara Baden Baden din sud-vestul Germaniei. Proprietăţile comerciale ale companiei se află în oraşe precum Wolfsburg, Koln, Bremen, în timp ce birourile sunt situate în Frankfurt, Mainz, Munchen sau Bonn.

Ieşiri succesive

Primul „exit“ din imobiliare l-a realizat în primăvara lui 2011, când a anunţat vânzarea proiectului Karolinen din Suedia, format din şapte clădiri cu o suprafaţă de 75.000 mp, către un investitor suedez, Hemfosa. Tranzacţia s-a ridicat la 110 mil. euro, din preţ fiind scăzute datoriile care nu au fost făcute publice. La scurt timp, în septembrie 2011, a vândut unui fond al companiei franceze Natixis un portofoliu de 17 proprietăţi comerciale din sud-vestul Germaniei, în urma unei tranzacţii de 56 mil. euro. Patriciu a continuat vânzările şi pe parcursul lui 2012 şi a ajuns să se elibereze de toate activele din Franţa, Olanda, Suedia şi Polonia, pentru a se concentra pe Germania şi România. Din portofoliul Dinu Patriciu Global Properties (DPGP), 75% din active sunt în Germania, iar restul în România. În vara anului trecut, portofoliu imobiliar al lui Patriciu era evaluat la 1,5 miliarde euro şi cuprindea 140 de proprietăţi. În parte a doua a anului trecut, Patriciu se pregătea şi de vânzarea celor două hoteluri din portofoliul Deutsche Land, cel din Stuttgart şi cel din Baden Baden.

Citiţi şi: Cine e cel mai bogat român? Dana Patriciu crede că Dinu Patriciu are o avere de 2,3 miliarde de euro În România, Patriciu deţine momentan şapte clădiri de birouri (Cubic Center din Pipera, Romană Offices, Băneasa Business Center, Cascade Offices, Floreasca Business Center, Adevărul Offices şi Evo Center), ansamblul rezidenţial New Town, format din 651 de apartamente din care a vândut circa 280 de unităţi, şi o serie de terenuri pe care Fabian avea în plan dezvoltarea de proiecte rezidenţiale, printre care unul în Timişoara. Dinu Patriciu este în prezent în topul celor mai mari proprietari de clădiri de birouri din România, după austriecii de la Immofinanz şi CA Immo şi după Liviu Tudor.