"În ultimii 15 ani, în sectorul vitivinicol românesc am reuşit să facem investiţii fantastice în modernizarea plantaţiilor şi a cramelor (peste 500 milioane de euro), iar acestea se văd în cele peste 40.000 de hectare noi replantate cu viţă de vie şi în apariţia unui număr foarte mare de "mici producători" care au adus o benefică diversitate de vinuri în atenţia consumatorilor. Cu toate aceste succese, în repetate rânduri, am semnalat Guvernului României şi Ministerului Agriculturii câteva aspecte negative care încetinesc progresul vinului romanesc. Este vorba de birocraţia excesivă şi abuzivă apărută în ultimii doi ani la nivelul MADR şi APIA în aplicarea legislaţiei privind programele cu finanţare europeană pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, care a condus la un nefericit procent de 41,7% (la 15 octombrie 2015) din bugetul anual de 47,7 milioane de euro alocat României în exerciţiul financiar 2014 – 2018", a declarat pentru Agerpres directorul general al PNVV.
De asemenea, reprezentantul Patronatului consideră că promisiunile guvernanţilor de a demara procesul de creare a unui brand naţional pentru promovarea produselor agroalimentare româneşti şi a vinului au rămas fără acoperire în realitate, ceea ce îngreunează major promovarea cu succes a produselor româneşti pe pieţe străine.
"Legea viei şi vinului prevedea la data aprobării în Parlament (24 iunie a.c.) elaborarea Normelor de aplicare în termen de 120 de zile. Depăşirea termenului instituit de Lege arată lipsa de preocupare a Guvernului pentru acest sector foarte important pentru agricultura şi imaginea României. Vinul este întotdeauna un purtător de imagine pozitivă pentru toate ţările mari producătoare de vin", a adăugat Ovidiu Gheorghe.
Exerciţiul financiar 2009 – 2013 a consemnat o absorbţie de 100% a fondurilor europene din Programul naţional suport pentru sectorul vitivinicol românesc, respectiv 210 milioane de euro (42 de milioane de euro/an). Banii au fost investiţi în modernizarea plantaţiilor de viţă de vie şi a capacităţilor de producţie a marilor producători de vinuri însumând la această dată peste 70% din totalul pieţei autohtone de vin.
Citiți mai multe despre Vinul de calitate, obținut cu fonduri europene
Pe exerciţiul financiar 2014-2018 sunt prevăzute fonduri de 238,5 milioane de euro, câte 47,7 milioane de euro anual, pentru măsurile de promovare pe pieţe terţe, restructurarea şi reconversia podgoriilor, investiţii şi distilarea subproduselor.
România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele peste 200.000 de hectare, după Italia, Spania, Franţa şi Portugalia şi pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al producţiei de vinuri.
Reprezentantului PNVV consideră că din punct de vedere al exporturilor România nu este încă un jucător foarte important pe piaţa mondială, deoarece românul este tradiţionalist în consum şi peste 90% din vinul îmbuteliat consumat este produs în România.
Citiți mai multe despre Harta cramelor din România
"Pentru a conta pe piaţa internaţională este nevoie de un efort consistent al statului in producerea şi promovarea unui brand de ţară sectorial, efort care nu este la îndemâna producătorilor de vinuri. Suntem într-o cursă comercială cu ţări, precum Franţa, Spania, Italia şi, în ultimele decenii, cu ţările din 'Lumea Nouă'. Acestea au investit enorm în marketingul de ţară, iar statul român este "romantic" în abordarea acestui subiect", a spus Gheorghe.
În datele statistice, România a exportat, anul trecut, 10.513 tone de vin, în valoare de 19,4 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 34.157 de tone şi pentru ele s-au cheltuit 36 de milioane de euro.
Conform datelor publicate de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), producţia de vin a României s-a majorat cu 9% în 2015, până la 4,069 milioane hectolitri, de la 3,750 milioane hectolitri în 2014, ţara situându-se pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.
