Evoluția economiei interne, nevoile exportatorilor și situația internațională nu vor lăsa cursul de schimb să ajungă la un nivel mai mic de 4 lei pentru un euro.
Cursul de schimb leu/euro oferă un nou prilej analiștilor, economiștilor, presei și, în general, oricărui om care se uită al televizor să se dea în stambă. În mod „incredibil“, cursul a ajuns până la un nivel de 4,088 lei pe euro, iar propovăduitorii se întrec în a estima cât de jos va coborî moneda europeană.
Evoluția leului față de euro este relativ stabilă. În primele trei luni a înregistrat o variație de sub 5%, care nu indică o volatilitate extremă. „Volatilitatea cursului de schimb este cea mai redusă din regiune“, arată economiștii BNR în ultimul Buletin de Conjunctură. Nu ținem neapărat să luăm partea Băncii Naționale, însă volatilitatea leu/euro este, într-adevăr, redusă.
Desigur, nu toată lumea este de acord. Inclusiv analiștii Morgan Stanley au notat că „leul a crescut prea mult și prea repede“, mișcare nesustenabilă, ceea ce înseamnă că leul va reveni pe depreciere într-o perioadă foarte scurtă.
Rău pentru export
Dacă BNR a „ascultat“ sau nu de Morgan Stanley nu știm, însă cursul a revenit repede peste pragul de 4,1 lei pe euro. Pragul este însă psihologic, nu reprezintă niciun nivel de suport sau rezistență. Un nivel de rezistență a fost identificat de cei de la X-Trade Brokers România la 4,0375 lei pe euro, curs pe care îl va depăși foarte greu în următoarele săptămâni. „În funcție de condițiile internaționale, dacă derularea evenimentelor internaționale din Japonia, tensiunile din Orientul Mijlociu sau o eventuală întărire a politicii monetare a SUA ar duce la o sporire a aversiunii pentru risc, aceasta ar avea impact negativ și asupra leului, împingându-l din nou înspre palierul 4,20 – 4,25“, a declarat Victor Safta, director general al X-Trade Brokers.
Fundamental, întărirea leului se justifică prin ușoara îmbunătățire a indicatorilor macro față de anul trecut și a creșterii apetitului la risc al investitorilor internaționali, cu un ajutor inclusiv din partea noului acord cu FMI. Leul a avut susținere și din partea banilor care au intrat în urma împrumuturilor Ministerului Finanțelor de la FMI și Comisia Europeană, circa 1,2 miliarde euro din ultimele tranșe aferente acordului anterior. Bani pe care BNR i-a schimbat (parțial) în lei pe piață, de unde și „intervențiile“ asupra cursului. Însă, este aproape exclus ca Banca Națională să stea deoparte și să lase leul să se aprecieze până la un nivel mai mic de 4 lei pe euro.
Chiar dacă un curs favorabil monedei naționale ajută împrumutații în valută, efectele negative asupra exporturilor ar fi mult prea mari. Conform declarației lui Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor (ANEIR), un curs sub 4,1 lei pe euro este dăunător, iar efectele vor deveni vizibile în câteva luni. Cum cererea la export este cea care susține industria, leul nu poate fi lăsat să se aprecieze prea mult. Nu sunt excluse variații care să ducă cursul chiar și sub 4 lei pe euro, însă doar pe un termen foarte scurt, de câteva zile.
„Banca centrală ar putea decide să se opună unei aprecieri prea impulsive a leului, periculoasă din mai multe motive“, spune Victor Safta. „În primul rând, ar putea crea o imagine prea optimistă asupra economiei – care ar fi neconformă cu realitatea – și ar stimula o creștere bazată pe consum neacoperit din producția internă, iar în al doilea rând, ar crea precondițiile unor corecții negative agresive ale leului, care ar atrage atenția mai mult decât aprecierea anterioară și ar afecta încrederea într-o manieră adversă“, adaugă el.
BNR lasă mai mulți euro pe piață
Leul puternic combate inflația, iar acesta este unul dintre motivele pentru care BNR nu va susține moneda decât în cazuri extreme. De altfel, Banca Națională a și menținut dobânda de politică monetară la 6,25% pentru a ține pe cât posibil inflația sub control, iar majoritatea prognozelor indică păstrarea actualului nivel până spre sfârșitul anului. BNR a redus însă rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 25% la 20%, și le-a menținut pe cele la lei la 15%. Aceasta înseamnă că băncile comerciale vor avea la dispoziție mai multă valută, o presiune suplimentară pe aprecierea monedei naționale.
Tendința de apreciere către 4 lei pe euro va rămâne valabilă pe tot parcursul anului, în cazul în care nu apar evenimente negative neprevăzute. Dar aprecierea nu înseamnă că euro va coborî sub nivelul de 4 lei.