Datoriile TIW si imposibilitatea acestuia de a atrage noi imprumuturi au facut ca firma mama, cu sediul in Canada, sa anunte recent ca singura posibilitate de redresare este data de „refinantarea datoriilor, amendarea unor linii de credit sau de vanzarea unor active”.
Teoretic, MobiFon ar trebui sa fie exceptata de la aceasta ultima varianta pesimista, pentru ca este si singura afacere a grupului canadian care face profit si inca unul frumusel. „Considerand termenul apropiat al scadentei unei linii de creditare (deja rescadentata in aprilie pentru septembrie), fondurile companiei nu acopera obligatiile de plata pentru urmatoarele 12 luni”, spun sefii TIW. Reprezentantii MobiFon nu au comentat situatia TIW, afirmand, totusi, ca problemele companiei mama nu ii afecteaza.

Jena financiara a TIW este generata, in principal, de pierderile inregistrate de operatiunile de pe piata braziliana. In al doilea trimestru din 2002, TIW a avut pierderi nete de 89,9 milioane USD, cauzate de prabusirea monedei braziliene. In aceasta situatie, acestia au dubii in privinta existentei TIW in forma actuala, neexcluzand apelarea la celebrul capitol 11 din legea americana a falimentului.
Problemele TIW intervin intr-un moment in care MobiFon aproape ca si-a convins principalul creditor, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), sa accepte o rescadentare a datoriilor prin acordarea unor noi imprumuturi, care sa le acopere pe cele vechi, iar ce mai ramane sa fie investit in dezvoltarea afacerii. Astfel, operatorul mobil din Romania a solicitat de la banca londoneza un nou credit pe sase ani, in valoare de pana la 230 milioane USD. Creditul ar urma sa aiba doua componente: 120 milioane USD, de la BERD, si alte 110 milioane USD, acordate de ABN Amro si Bank Austria Creditanstalt. Connex mai spera sa obtina doua credite suplimentare de 35 milioane USD fiecare de la Export Development Canada (Agentia Canadiana pentru Dezvoltarea Exporturilor) si de la Nordic Investment Bank.
Istoria creditelor Connex incepe cu cinci ani in urma. In septembrie 1997, BERD a fost aranjorul unui imprumut acordat MobiFon, in valoare de 190 milioane USD. In luna ianuarie 1999, ABN Amro Rotschild si BERD au aranjat o noua linie de creditare pentru MobiFon, in valoare de 105 milioane USD, dar care, ulterior, a fost redusa la 93,5 milioane USD. Pana la 31 martie 2000, MobiFon a rambursat doar zece milioane USD, restul de 83,5 milioane urmand sa fie platit in rate semestriale pana in 2006. Connex a mai avut de rambursat 2,7 milioane de dolari ramasi de la doua credite primite de la ABN Amro Romania si Citibank SA.
Pentru fiecare dintre imprumuturile primite, MobiFon a platit dobanzi anuale cuprinse intre 8,35% si 12,66%. Analistii sunt de parere ca dobanzile la care s-a imprumutat Connex sunt mult mai mari decat cele pe care le-a obtinut Deutsche Telekom, de exemplu. Toate imprumuturile MobiFon au fost facute prin garantarea cu activele companiei, iar bancile creditoare au introdus o clauza prin care actionarii companiei nu pot incasa dividende inainte de plata ratelor de capital si a dobanzilor.

Scenarii pentru MobiFon

· In cazul in care nu reuseste sa-si rescadenteze datoriile, operatorul de telefonie mobila ar putea ajunge la mana principalului creditor, care este Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), situatie in care banca de la Londra va cauta cat mai rapid un investitor strategic care sa cumpere pachetul majoritar de actiuni.
· Grupul britanic Vodafone, care acum detine 20% din actiunile MobiFon, are drept de preemtiune asupra a cel putin 30% din actiunile companiei romanesti, in situatia in care TIW se decide sa vanda. Vodafone este, de altfel, si cel mai probabil urmas al TIW.
· In cazul in care TIW declanseaza procedurile de faliment, soarta MobiFon va depinde de modul in care se vor intelege atat creditorii sai, cat si cei ai firmei mama, cu sediul la Montreal.
· Clearwave, divizia de telefonie mobila din Europa Centrala si de Est se poate desparti de TIW printr-o emisiune de actiuni pe bursa londoneza. In acest caz, insa, creditorii ar putea din nou sa-si ceara banii la scadenta si sa nu mai accepte nici un fel de rostogoliri.

Capitolul 11 din Legea Federal~ a Falimentului
Celebrul capitol 11 se refera la reorganizarea companiilor aflate in imposibilitatea de a-si achita datoriile catre creditori. Potrivit legii, creditorii se pot folosi de activele debitorului pentru a-si recupera banii. In anumite situatii, debitorului ii este permis sa-si continue activitatea, pentru a-si plati datoriile din veniturile generate. Scopul legii americane a falimentului este acela de a descarca debitorul de obligatiile financiare acumulate, dupa impartirea echitabila a activelor catre creditori, chiar daca datoria nu este acoperita integral.