Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein au aderat la spațiul Schengen, iar Germania Austria și Olanda se opun intrării României în această zonă.
Libera circulație – dreptul de a trăi, studia, munci și ieși la pensie oriunde în UE – este, probabil, cea mai tangibilă realizare a integrării europene. Odată cu instituirea spațiului Schengen în 1995, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale UE.Astăzi, spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor UE, cu excepția Irlandei și a Regatului Unit, care mențin opțiunea de a rămâne în afara spațiului și își desfășoară propria zonă comună de călătorie, precum și cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului și României, care sunt obligate să adere la Schengen.
În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare și în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea lor, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate să permită statelor noi să intre în zona fără frontiere.Procesul privind intrarea Croației este în desfășurare, în timp ce Ciprul are o derogare temporară de la aderarea la spațiul Schengen.
Viitorul spațiului Schengen a fost punctul central al unei audieri a comisiei pentru libertăți civile în 20 februarie. În cadrul ședinței, portughezul Carlos Coelho (PPE) a declarat despre intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen: „V-am împins de la spate. V-ați făcut temele, dar problema este unanimitatea în Consiliu.” Domnul Coelho a scris raportul Parlamentului privind revizuirea Sistemului de Informații Schengen.Parlamentul a dat undă verde Bulgariei și României să adere la spațiul Schengen în iunie 2011. Decizia finală privind posibilitatea unei țări de a se alătura spațiului de liberă circulație trebuie luată în unanimitate de către guvernele UE în cadrul Consiliului.
Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Din 2015, în urma crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus controalele la frontierele interne. Aceste controale au fost prelungite în mai multe rânduri, cel mai recent până la 30 aprilie 2018 – în cazul Franței – și până la 12 mai 2018 – în cazul Austriei, Danemarcei, Germaniei, Suediei și Norvegiei.
Eurodeputata slovenă Tanja Fajon (S&D) este responsabilă cu revizuirea codului frontierelor Schengen. Vorbind în cadrul ședinței comisiei pentru libertăți civile, dumneaei a spus: „Controalele la frontierele interne nu ar trebui să fie determinate politic. Guvernele ar trebui să oprească aceste măsuri cât mai curând posibil”. Eurodeputatul portughez Carlos Coelho (PPE) a declarat: „Schengen a fost transformat în țapul ispășitor al eșecurilor politicii de securitate și azil”.Însă europarlamentarul finlandez Jussi Halla-Aho a vorbit în favoarea controalelor interne: „Există foarte puține alternative la controalele la frontierele interne dacă vrem să reducem circulația ilegală.”
În spațiul Schengen au loc anual 1,25 de miliarde de călătorii.
