Paul Stănescu, dat pe mâna procurorilor de Viorica Dăncilă: „Să îl cheme la audieri pe el”
Recent, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a spus că, în urma unor plângeri formulate de anumite ONG-uri (care au susținut protestul de pe 10 august 2018 împotriva fostului ministru de Interne (Carmen Dan), fostului prim-ministru al României (Viorica Dăncilă) și împotriva unor lideri de partide politice aflate la guvernare), există posibilitatea ca Viorica Dăncilă să fie audiată.
La auzul acestei declarații, Viorica Dăncilă a reacționat rapid, spunând că ea era în concediu de odihnă pe data de 10 august 2018, iar premier interimar era Paul Stănescu.
„În primul rând, pe 10 august eram în concediu de odihnă și premier interimar era domnul Paul Stănescu. Dacă nu se instrumentează din punct de vedere politic, ci pentru aflarea adevărului, doamna procuror general ar trebui să-l cheme la audieri pe premierul interimar din acea perioadă”, a declarat joi Viorica Dăncilă.
Aceasta a vorbit și despre implicațiile politice din dosarul penal 10 August. „Sunt anumite lucruri care conduc în această direcție. În primul rând, faptul că, pentru prima dată, președintele a contestat plecarea mea în concediu înainte de 10 august, lucru pe care nu l-a făcut înainte.
Al doilea lucru care conduce către această interpretare este faptul că, deși eram în concediu, deși era un premier interimar, toți vor să lege 10 august de Viorica Dăncilă. Dacă mă cheamă la audieri categoric mă voi duce. Este datoria mea. Dar acest lucru va însemna că politicul este mai important decât aflarea adevărului”, a explicat ea, în cadrul unui interviu acordat la Antena 3.
Carmen Dan sau Viorica Dăncilă ar putea fi audiate
Gabriela Scutea a precizat că au fost identificați 20 de suspecți noi în cazul protestului de pe 10 august 2018. Aceștia sunt acuzați că au folosit violența în mod nejustificat. Angajații Jandarmeriei au fost identificați în urma imaginilor filmate în Piața Victoriei.
„În cauză, unul dintre suspecții față de care s-au formulat acuzații încă din 2019 este un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne. În privința acestuia, se reține infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, raportat la contribuția pe care a avut-o pe lângă comandantul misiunii, respectiv șeful Jandarmeriei Municipiului București.
În acest moment, nu excludem posibilitatea ca pe baza probelor care se vor mai administra în continuare să se poată stabili și alte tipuri de implicare ale unor responsabili din administrația centrală și locală, raportat la șirul dispozițiilor și ordinelor care au fost date în seara de 10 august 2018, pentru dispersarea manifestanților existenți în Piața Victoriei”, a explicat Gabriela Scutea.
„Această posibilitate deja s-a materializat. Persoanele vătămate care au fost lovite de către jandarmi, în împrejurări afară din mulțime, acestea au spus că solicită identificarea persoanei care le-a agresat. După ce s-a reușit această identificare, practic, lor li s-a luat o nouă declarație, în sensul de a li se stabili poziția, în legătură cu exercitarea acțiunii civile, de a stabili dacă au mai apărut elemente noi în privința urmărilor medicale care li s-au produs și pentru exercitarea deplină a dreptului la apărare, având în vedere dreptul de a depune probe în cadrul procedurii.
Nu excludem faptul că în raport de avansarea cu administrarea unor probe anumite persoane care au fost deja audiate, fie de procurorii militari, fie în perioada în care cauza s-a aflat la DIICOT să fie reaudiate. Chiar astăzi s-a pornit pe calea unei probe destul de importante, în ceea ce ne privește, astfel încât constatările care vor rezulta din administrarea ei vor fi evaluate în sensul coroborării cu alte probe și eventualei necesități de reaudiere a unei persoane”, a adăugat ea.
„Există niște limite în ceea ce privește comunicarea noastră publică. Rezultă, în mod clar, din poziții adoptate din ONG-urile care i-au susținut pe protestatari, cât și a unor perosoane individuale că au formulat plângeri împotriva fostului ministru de Interne, împotriva fostului prim-ministru al României, împotriva unor conducători ai unor partide politice aflate la guvernare, în perioada respectivă, împotriva prefectului Municipiului București și apoi mai există și alte persoane cu funcții de o imporanță mai redusă”, a completat Gabriela Scutea, într-un interviu acordat EURONEWS.
