La capitolul „ajutoare financiare” – precum bani mai mulţi pentru Catedrala Neamului, mai exact peste două milioane de lei, sau stimulente de 2.500 de lei pentru nou născuţi – Primăria Capitalei a excelat. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea traficului, însă, aşa cum primarul general, Gabriela Firea, şi-a propus încă din campania electorală, nu se pot sesiza schimbări majore faţă de anul precedent.
Principalele proiecte ale Municipiului Bucureşti care vizează fluidizarea traficului rutier în zona Bucureşti-Ilfov sunt incluse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 şi vizează introducerea de benzi de circulaţie cu prioritate pentru transportul public pe o distanţă de 25 km. Astfel, în luna mai 2017, Primăria Capitalei a testat impelemtarea benzilor unice de circulaţie pentru autobuze.
Testul făcut de Municipalitate a fost însă foarte controversat şi criticat , pentru că pe Drumul Naţional 1 (DN 1) s-a format, într-o luni dimineaţa, un ambuteiaj de peste 16 de kilometri, pe sensul de intrare în Capitală, şoferii stând în coloană chiar şi două ore.
În iunie 2017, Primăria a reuşit să inaugureze Pasajul Piaţa Sudului – proiect început încă din anul 2014.
În ceea ce priveşte fluidizarea traficului din Capitală, PMB a reuşit să ajungă la un acord cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Ministerul Transporturilor, privind transferul mai multor terenuri din administrarea celor două instituţii în cea a Municipalităţii. Scopul preluării acestor terenuri este construirea de noi artere sau lărgirea de străzi, cum este cazul Şoselei Fabrica de Glucoză – una dintre cele mai aglomerate tronsoane din Capitală. Aceste decizii nu au fost însă suficiente pentru rezolvarea, măcar într-o mică măsură, a traficului din oraş, iar primarul general a dat vina, în mai multe rânduri, pe creşterea numărului de maşini second hand importate din Occident, ca urmare a renunţării la taxa de mediu.
Tot în iunie 2017, la împlinirea unui an de mandat, primarul Gabriela Firea anunţa realizările făcute la Primăria Capitalei: „Cea mai importantă realizare este ca am deblocat zeci de şantiere din Capitală în care nu se mai lucra de aproape doi ani de zile sau se lucra într-un ritm de melc: Arcul de Triumf, Pasajul Sudului, Ciurel, Ambulatorul şi Spitalul de Copii Victor Gomoiu şi altele. Am avut curajul sa spun stop contractelor păguboase pentru bucureşteni în mai multe domenii: managementul traficului, reparaţiile la străzi şi semnalizare, Arena Naţionala, case de avocatura. Am înlăturat capuşele de la RADET şi RATB. Am decis cea mai mare investiţie în spitale şi în cabinete medicale şcolare şi stomatologice – 90 milioane de euro”, anunţa Gabriela Firea, pe pagina personală de Facebook.
S-au înfiinţat 22 de companii municipale
În anul care tocmai s-a încheiat, Primăria Bucureşti a decis înfiinţarea a 22 de companii mnicipale, pentru care s-au alocat peste 100 de milioane de euro, printre care Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA sau Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA. Toate aceste companii au doi acţionari: Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care va deţine 99.9% din acţiuni, şi SC Service Ciclop SA, care va deţine 0,1% din acţiuni.
De asemenea, în luna noiembrie, PMB a organizat un târg de joburi pentru ocuparea a peste 2.000 de posturi în cele 22 de companii municipale, iar la ultima şedinţă a Consiliului General al Muncipiului Bucureşti, de pe data de 19 decembrie, consilierii au aprobat suplimentarea capitalului social al companiilor cu peste 270 de milioane de lei.
Operaţiunea „Cea mai frumoasă faţadă” versus plăcuţele „Atenţie, cade tencuiala”
Primăria Capitalei, prin ARCUB, a organizat, anul trecut, concursul „Cea mai frumoasă faţadă”, iniţiat în luna mai, ca modalitate de implicare a locuitorilor în viaţă oraşului, valoarea premiilor acordate în cadrul acestei competiţii fiind de 214.000 de lei, conform Municipalităţii.
Juriul concursului s-a întrunit în perioada 21 – 31 august şi a analizat cele 92 de lucrări înscrise la cele trei secţiuni ale competiţiei: „Cea mai frumoasă faţadă”, „Cel mai frumos balcon” şi „Cea mai frumoasă grădină”.
„În urmă procesului de selecţie au fost alese 51 de lucrări finaliste. Premiile juriului şi premiile publicului au o valoare totală de 214.000 lei şi au fost acordate, conform regulamentului, pe secţiuni şi categorii (categoria persoane fizice, categoria asociaţii de proprietari/locatari, categoria persoane juridice)”, a precizat PMB, într-un comunicat de presă.
În afară concursului, juriul a decis să acorde tuturor participanţilor validaţi premii speciale de participare, „prin care sunt răsplătite eforturile de implicare ale bucureştenilor în activităţi de înfrumuseţare a oraşului în care locuiesc”.
Această campanie a fost criticată în saţiul public, iar membri ai societăţii civile au acuzat faptul că Bucureştiul nu avea nevoie de o astfel de acţiune, mai ales că foarte multe faţade din oraş se prăbuşesc pe trotuare, iar clădirile degradate sunt semnalizate cu mesaje precum „Atenţie, cade tencuiala”.
Primăria Capitalei a decis, însă, la sfârşitul lunii noiembrie, ca faţadele clădirilor aflate în stare avansată de degradare să fie refăcute de către Municipalitate, urmând să recupereze banii cheltuiţi de la proprietari în termen de 10 ani, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
