În a doua jumătate a anului ar trebui cheltuite două treimi din banii publici destinaţi infrastructurii. O ţintă greu de atins, dar pentru care se ia în calcul mărirea deficitului bugetar.
Aproape 13 miliarde de lei (peste trei miliarde de euro) din fonduri publice au ajuns, în prima jumătate a acestui an, în proiecte de infrastructură. Suma reprezintă circa o treime din banii prevăzuţi a fi cheltuiţi în acest an pentru construcţia sau modernizarea de drumuri, reţele de apă, şcoli, spitale sau sisteme de irigaţie (în total, aproximativ zece miliarde de euro).
Câştigătorii primului semestru sunt bugetele locale, transporturile, agricultura şi dezvoltarea regională. „Au fost alocate şi plătite efectiv, în primele şase luni, 1,073 miliarde de lei din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor (MDRL) pentru proiectele de infrastructură“, ne-au declarat reprezentanţii MDRL, precizând că execuţia bugetară pe primul semestru a fost de 99%.
Nu toate ministerele stau, însă, la fel de bine, ceea ce l-a determinat pe premierul Emil Boc să anunţe că va încerca să „mute“ banii prevăzuţi pentru infrastructură în trimestrul al patrulea către trimestrul al treilea, chiar şi cu riscul creşterii deficitului bugetar. „Trebuie să avem mai mult curaj în abordarea deficitului pe infrastructură. Orice leu cheltuit în infrastructură se întoarce cu beneficii înzecite“, a afirmat primul-ministru.
Concurenţa acerbă, la braţ cu birocraţia
Reprezentanţii constructorilor nu se arată prea mulţumiţi de modul în care se desfăşoară investiţiile publice. „Nu se organizează licitaţii, nu semnăm contracte. Puţinele licitaţii care au loc sunt câştigate de firme care vin cu oferte absurde – ori preţuri ireal de mici, în care nu au cum să se încadreze respectând cerinţele de calitate, ori condiţii de genul «garanţie de bună execuţie 99 de ani»“, afirmă Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societăţilor de Construcţii.
Norocoşii care au prins contracte cu statul reclamă, la rândul lor, birocraţia care le bagă beţe în roate. Constructorii autostrăzii Bucureşti-Ploieşti i s-au plâns preşedintelui Traian Băsescu de greutatea cu care obţin unele avize. Asta în timp ce mulţi contractori şi subcontractori critică întârzierile plăţilor.
Directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Dorina Tiron, a răspuns la aceste reclamaţii, anunţând că s-au achitat, în prima jumătate a lunii iulie, o bună parte din datoriile către companiile de construcţii şi chiar şi sume în avans. „În total, am plătit circa 900 milioane de lei pentru întreţinere, lucrări de reabilitare a drumurilor, dar şi pentru investiţii noi“, a afirmat Tiron.
Şanse infime să cheltuim tot
Totuşi, care sunt şansele ca cele 27 de miliarde de lei să fie cheltuite până la sfârşitul anului? „Din păcate, cred că foarte mici. Modificările bugetului şi negocierile cu FMI au dus la întârzieri care vor fi greu de recuperat“, spune Laszlo Borbely, fostul ministru al lucrărilor publice. El crede că una dintre puţinele instituţii care vor reuşi, probabil, să-şi atingă ţintele de investiţii în infrastructură este ministerul al cărui şef a fost chiar el (actualul MDRL). „Însă alte ministere, ca Transporturile şi Mediul, care au prevăzute în buget sume foarte mari pentru infrastructură, vor avea probleme. Totul ţine şi de proceduri, organizarea unei licitaţii durează mult. Apoi, constructorii, avizi de lucrări, sublicitează, iar competitorii lor depun contestaţii şi, uite-aşa, trec lunile“, explică Borbely.
În ceea ce priveşte comasarea lucrărilor în lunile de vară, propusă de premier, numeroase voci din rândul constructorilor spun că iniţiativa se va lovi de lipsa capacităţii tehnice din domeniu. Ceea ce va face, cel mai probabil, să se ajungă în situaţia paradoxală în care statul are bani însă nu are ce lucrări să achite.
27 de miliarde de lei ar trebui să cheltuiască instituţiile publice pentru investiţiile în infrastructură până la sfârşitul anului. Birocraţia şi capacitatea redusă a constructorilor reduc la minimum şansele de succes
