Deşi în ultimii ani băncile se întreceau să umple cât mai multe posturi, odată cu criza valul de angajări a încetat. În primele şase luni ale acestui an, au fost deja disponibilizaţi aproximativ 2.400 de angajaţi din sectorul bancar. Însă, băncile scot în continuare posturi la concurs. Criza a schimbat tipul de joburi pentru care instituţiile de credit organizează concursuri. Dacă înainte de criză, se făceau angajări pentru agenţi care să vândă cât mai multe credite
Deşi în ultimii ani băncile se întreceau să umple cât mai multe posturi, odată cu criza valul de angajări a încetat. În primele şase luni ale acestui an, au fost deja disponibilizaţi aproximativ 2.400 de angajaţi din sectorul bancar. Însă, băncile scot în continuare posturi la concurs.
Criza a schimbat tipul de joburi pentru care instituţiile de credit organizează concursuri. Dacă înainte de criză, se făceau angajări pentru agenţi care să vândă cât mai multe credite, acum băncile încearcă să-şi eficientizeze activitatea. Se caută specialişti care să contribuie la reducerea riscurilor, executori de garanţii bancare şi IT-işti- care să automatizeze procese pentru care, în trecut, erau folosiţi oameni. La mijlocul anului, în băncile româneşti lucrau peste 69.000 de salariaţi.
“Orice companie a trebuit şi trebuie în continuare să se adapteze noilor condiţii impuse de criză. În viitor, cele mai multe joburi deschise în bănci vor fi cele de specialişti pentru restructurarea creditelor, specialişti în sectorul financiar sau în zona de colectări,” a declarat Alina Drăgan, director de resurse umane la Unicredit Ţiriac Bank.
Gestionarea riscurilor este sectorul “vedetă” al crizei
Nevenca Doca, Director Executiv de resurse umane de la Banca Transilvania, a declarat că, având în vedere situaţia economică din ultimile 12 luni, „joburile în domeniul gestionării riscurilor sunt şi vor rămâne în topul priorităţilor tuturor instituţiilor financiare.”
De exemplu, Banca Românească are nevoie de un executor bancar care „să pună în executare titlurile executorii aparţinând băncii şi efectuează actele necesare în toate formele de executare silită.” Candidatul ideal are, printre altele, cunoştinţe semnificative în domeniul execuţiei bancare şi un bun potenţial de valorificare a cunoştinţelor juridice necesare sarcinilor postului.
BCR caută un „Şef Departament Investigaţii Generale,” care să „protejeze interesele BCR împotriva fraudei.” Printre cerinţele acestui post se numără experienţă managerială de 10 ani şi 5 ani experienţă de specialitate în domeniul financiar-bancar. Candidaţii trebuie să deţină experienţă în activităţi antifraudă şi tehnici de control folosite în audit şi juridic.
Cei care lucrează în vânzări trebuie acum să fie mult mai prudenţi decât erau înainte de criză.
“Fără o bună înţelegere a noţiunilor de analiză de credit şi risc, un consilier de clientelă nu va realiza o vânzare de calitate, atrăgând repercusiuni nedorite. Să nu uităm că o decizie de creditare insuficient fundamentată se poate transforma într-un credit neperformant în a cărui recuperare vor fi antrenate multe alte resurse umane şi materiale. Este exact ceea ce face diferenţa dintre vânzarea cu orice preţ şi vânzarea calitativă,” a declarat Adela Jansen, director executiv de resurse umane la BRD Groupe Société Générale.
Relaţiile cu clienţii – mai stresante în vreme de criză
Majoritatea joburilor din domeniul bancar listate pe bestjobs.com sunt posturi de serviciu cu clienţii – consiliere, consultanţă, vânzări, dar şi de analişti financiari şi experţi contabili.
Cu toate acestea, Doca avertizează că „relaţia directă cu clienţii, în această perioadă, este foarte solicitantă, mult mai solicitantă decât în anii precedenţi. Însă, din punctul de vedere al băncilor, tocmai aceste posturi sunt critice: acelea care asigură atât achiziţia cât şi retenţia clienţilor: vânzări, client service, dezvoltare de produse.”
„Înainte de criză focusul erau vânzările, iar joburile cele mai multe apăreau în acest sector. Acum, după cum am mai spus, focusul este pe client şi identificarea soluţiilor pentru sprijinirea clientului în această perioadă dificilă – ceea ce înseamnă că job-urile cele mai căutate sunt cele de specialişti în strategie şi suport al vânzărilor, restructurări de credite şi specialişti din zona financiară,” a declarat Drăgan.
E nevoie de manageri români
„Specialiştii şi persoanele cu vechime în sistem sunt esenţiali, însă fără un management performant, capabil să îşi motiveze echipa, nu ne putem aştepta la rezultate sustenabile. Avem nevoie de manageri care să fie în permanenţă atenţi atât la dezvoltarea oamenilor, cât şi la menţinerea unui real parteneriat cu clienţii, care să gândească în perspectivă şi să realizeze un bun management al riscului,” a declarat Drăgan.
Daniela Belingher, director general al firmei de consultanţă în managementul resurselor umane GBP Pro Consulting, e de părere că „posturile de management vor fi acoperite în proporţie tot mai mare de angajaţi români, procentul expaţilor la acest nivel fiind în scădere.”
Specialiştii sunt greu de găsit
“Întotdeauna vor fi greu de găsit specialişti în zonele de actualitate. Aceasta este o tendinţă normală în contextul nostru de piaţă,care derivă din faptul că nu suntem o economie aşezată, iar competenţele profesioniştilor sunt încă în curs de formare,” e de părere Drăgan.
“Deficitul pe care îl constatăm este localizat în zona specialiştilor din domenii de nişă ca auditul, riscul şi analiza financiară, IT-ul. Aş afirma că pentru unele meserii recent adoptate în practica profesională, forţa de muncă nu a avut timpul necesar pentru a atinge nivelul de senioritate pe care îl cunoaşte în alte ţări. Meseria de auditor intern, aşa cum o definim noi, poate fi un exemplu în acest sens,” a declarat Jansen.
Ce alte domenii se vor dezvolta în viitor
Deşi efectele crizei se vor resimţi puternic pe piaţa de muncă şi în 2010, în viitorul mai îndepărtat, Cornelia Brătulescu, specialist resurse umane la Accenture, e de părere că domeniile care se vor dezvolta cel mai mult în sunt IT, resurse umane, finanţe şi marketing.
„Există mult loc de creştere în domeniul resurselor umane în România, şi deşi acum piaţa stă încă prost, probabil că dezvoltarea acestui domeniu va avea loc odată cu creşterea investiţiilor străine în România,” a declarat Brătulescu.
În acest domeniu, cel mai mult loc de dezvoltare sunt în serviciile de motivaţia şi dezvoltarea personală a salariaţilor. Salariul aproximativ al unui specialist în resurse umane în România este de 2000, 2500 de RON, conform estimării reprezentantei Accenture.
În marketing, se vor dezvolta serviciile de dezvoltarea brandului şi publicitate legată de crearea imaginii, iar pe piaţa IT cel ai mult se vor dezvolta serviciile pe bază de outsourcing în România. Un profesionist IT câştigă în jur de 3,000 RON, conform specialiştilor de resurse umane.
De asemenea, există o cerere considerabilă de ingineri, spune Belingher.
Priorităţile HR se schimbă
Departamentele de resurse umane din domeniul bancar şi-au schimbat priorităţile de la atragerea de personal la eficientizarea personalului actual.
Directorul de resurse umane de la Unicredit spune că “de aceea este important să îţi formezi proprii specialişti în cadrul băncii şi să oferi intâi şansa angajaţilor tăi să promoveze sau să înveţe un job nou şi abia apoi să recrutezi din afara băncii.”
“Acţiunile noastre sunt direcţionate în sensul dezvoltării competenţelor şi fidelizării angajaţilor din companie,” a declarat Jansen.
„Dacă în 2007 şi 2008 companiile (inclusiv functia de HR) aveau o activitate frenetica de creştere, gândită pe termen scurt, acum ele se gândesc cum să rezolve pe termen lung problemele structurale şi schimbările în programele de compensatii si beneficii,” conform directorului GBP Pro Consulting.