România a pierdut 341 de milioane de lei din cauza aprecierii leului. La atât se ridică diferenţele de curs valutar între momentul în care ar fi trebuit să inte tranşa a treia de la FMI şi cotaţiile actuale. Suma acoperă plata pensiilor lunare pentru 465.000 de persoane, în condiţiile în care pensia medie se ridica la 733 lei. Aprecierea leului în faţa euro, până la un nivel record în ultimele 12 luni, de 4,10 lei/euro este motiv de bucurie pentru majoritatea românilor: scad
România a pierdut 341 de milioane de lei din cauza aprecierii leului. La atât se ridică diferenţele de curs valutar între momentul în care ar fi trebuit să inte tranşa a treia de la FMI şi cotaţiile actuale. Suma acoperă plata pensiilor lunare pentru 465.000 de persoane, în condiţiile în care pensia medie se ridica la 733 lei.
Aprecierea leului în faţa euro, până la un nivel record în ultimele 12 luni, de 4,10 lei/euro este motiv de bucurie pentru majoritatea românilor: scad ratele la creditele în valută, iar produsele din import – de la alimente, la electrocasnice şi autoturisme – ar putea să se ieftinească.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre statul român, care este printre puţinii jucători economici care au de pierdut de pe urma aprecierii monedei naţionale. De ce? Pentru că statul va încasa cu întârziere sume mari în valută – aferente tranşei a treia de la FMI-, pe care le va cheltui în lei, pentru finanţarea deficitului bugetar.
În total, statul, prin BNR şi ministerul de Finanţe trebuia să primească, în a doua jumătate a lui decembrie, echivalentul a 2,9 miliarde de euro.
Între timp, moneda naţională s-a apreciat cu aproape 2,6%, de la 4,21 la 4,1 lei pe euro (iar cotaţiile DST au scăzut de la 4,61 la 4,48 lei/DST), ceea ce înseamnă că echivalentul în lei al sumei împrumutate este mai mic.
Cu cât a scăzut suma în lei ce poate fi obţinută din împrumuturile externe
– tranşa a treia din acordul stand-by cu FMI, în valoare de 1,409 miliarde DST (drepturi speciale de tragere), trebuia să fie virată în cea de-a doua jumătate a lunii decembrie, jumătate la ministerul de Finanţe, jumătate în rezervele BNR BNR. Cotaţia DST a scăzut de la 4,61 lei/DST la 4,48 lei/DST, iar echivalentul în lei al tranşei a treia s-a redus cu 191 milioane de lei. Ministerul de Finanţe va obţine cu 85 de milioane de lei mai puţin pe valuta de la FMI, faţă de luna decembrie
– a doua tranşă din creditul de la Banca Mondială, de 360 de milioane de euro, ar fi trebuit să între în România tot în decembrie. Echivalentul în lei al sumei aferente tranşei de la Banca Mondială s-a redus cu 39,6 milioane de lei.
– Comisia Europeană trebuia să împrumute România, în decembrie, cu un miliard de euro. Suma, pe care statul putea s-o obţină, în lei, prin conversia împrumutului s-a redus cu 110 milioane de lei.
Împrumuturile de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, programate pentru luna decembrie au fost amânate din cauza crizei politice de la Bucureşti. România era condusă, la vremea respectivă, de un guvern demis prin moţiune de cenzură, care nu avea iniţiativă legislativă şi nu-şi putea susţine în parlament, proiectul de lege a bugetului. Cele trei instituţii financiare au amânat virarea tranşelor până la adoptarea legi bugetului. O delegaţie a FMI este aşteptată să vină în România în perioada 20-27 ianuarie.