Toate actiunile de promovare, in care s-au investit zeci de milioane de dolari, nu au reusit sa convinga turistii straini sa isi cheltuiasca banii in Romania. De exemplu, in anul 1999, cel cu Eclipsa, statiunile de pe litoral au fost vizitate doar de trei sferturi din turistii straini inregistrati cu un an in urma. Doar anul trecut s-a inregistrat o crestere a vizitatorilor straini, 44.500 de turisti, cifra mai mica cu 10% decat in anul 1998. De doi ani, balanta de plati a turismului este defici
Toate actiunile de promovare, in care s-au investit zeci de milioane de dolari, nu au reusit sa convinga turistii straini sa isi cheltuiasca banii in Romania. De exemplu, in anul 1999, cel cu Eclipsa, statiunile de pe litoral au fost vizitate doar de trei sferturi din turistii straini inregistrati cu un an in urma. Doar anul trecut s-a inregistrat o crestere a vizitatorilor straini, 44.500 de turisti, cifra mai mica cu 10% decat in anul 1998. De doi ani, balanta de plati a turismului este deficitara, semn ca romanii cheltuiesc mai mult pentru excursiile in strainatate decat se incaseaza de la turistii straini. Indicele de ocupare a structurilor de cazare de la mare in anul 2001 a fost de 48,23%. Faptul are drept cauza reducerea sezonului estival la numai perioada de varf, 15 iulie – 22 august, interval in care gradul de ocupare trece de 80%. De exemplu, pe 30 iunie, in Neptun-Olimp erau cazati numai 7.000 de turisti, din care 2.000 sositi in week-end. Din datele statistice se vede orientarea catre structurile cele mai ieftine de cazare: 87,5% din turisti s-au cazat anul trecut la maximum doua stele si au fost consemnate doar 83.000 de sejururi la peste trei stele.
Nu a scazut numai numarul turistilor straini. Vizitele romanilor pe litoral s-au rarit in aceeasi perioada cu mai mult de 23%. De la 865.284 inregistrati in 1996, anul trecut numai 659.277 de romani si-au petrecut concediul pe litoral. Pe ansamblu, baza materiala s-a deteriorat, investitiile realizate in ultimii ani fiind insuficiente pentru a asigura o crestere a calitatii serviciilor. Exceptie face statiunea Mamaia, care in prezent este renovata aproape in intregime. Hoteluri noi de patru si cinci stele, restaurante pentru toate gusturile, faleza eleganta si o plaja curata au facut ca Mamaia sa isi recapete titlul de „perla” litoralului romanesc. „Pentru acest an, Mamaia SA va investi inca 67 miliarde de lei, cel mai important obiectiv fiind finalizarea unui nou hotel de cinci stele”, declara Dorel Vlad, directorul general al SC Mamaia SA. Neptun-Olimp, care se impusese in ultimii ani ca cea mai frecventata statiune, traverseaza o perioada mai putin fasta. „In acest an, ne asteptam la o scadere a gradului de ocupare cu circa 10%, comparativ cu anul trecut”, afirma Cezar Catargiu, director general adjunct al SC Neptun-Olimp SA.
Adevarul este ca preturile foarte mari practicate pe litoral au gonit efectiv turistii staini si romani. Din acest motiv se pare ca nu exista alta solutie decat reducerea tarifelor. Astfel, vor scadea, insa, si incasarile.
In acest sezon doua aspecte pozitive sunt vizibile cam in toate statiunile: asfaltarea strazilor si intarirea fortelor de ordine. De altfel, in ghidurile straine de turism, Romania este bine cotata la capitolul resurse naturale, dar prost la servicii si siguranta personala. Ceea ce lipseste sunt statiunile cu grad de confort ridicat si dotari care sa-i tenteze pe turisti sa-si prelungeasca durata de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult.
Din acest punct de vedere, suntem surclasati de Ungaria, care isi exploateaza resursele naturale cu o eficienta incomparabila cu a noastra. Fara litoral, fara munte sau delta, vecinii de la vest au obtinut anul trecut 3,4 miliarde dolari de la peste noua milioane de turisti, de zece ori mai mult decat Romania, anul trecut.
In Neptun-Olimp, o statiune care a scazut mult ca nivel al serviciilor oferite si flux de turisti, afacerile de sezon nu mai aduc venituri nici macar rezonabile. Spre exemplu, proprietarul singurului centru de inchiriere de hidrobiciclete din Olimp este extrem de dezamagit de ceea ce se intampla pe litoral. El marturiseste ca a cheltuit anul acesta peste 70 de milioane de lei si nu a incasat aproape nimic. Cea mai profitabila zi pentru el, in acest sezon, a avut valoarea a trei milioane de lei.
De asemenea, nici in celelalte statiuni afacerile de sezon nu mai par sa fie infloritoare. Tragand dupa el o barca veche, dar colorata, fotograful de pe plaja din Venus s-a recomandat scurt: „Ionescu”, si ne-a spus ca ii merge foarte prost in vara aceasta. Desi cere numai 50.000 de lei pentru doua poze, Ionescu se plange ca nu are clienti. El traieste numai din meseria de fotograf, pe care o practica de 30 de ani, si, in principal, din ceea ce castiga vara, pe plaja. In rest, mai face poze la nunti sau botezuri, insa putine. „Anul trecut am castigat aproximativ 16 milioane, fotografiind turistii din Venus. Anul acesta insa nu sunt turisti destui, nu mai au bani”, mai spune Ionescu. Barca albastra pe care o foloseste pentru fotografii este proprietatea sa, si pentru aceasta plateste statului 150.000 de lei pe an. „Barca nu necesita reparatii. O am din 79 si nu s-a stricat pana acum. O mai vopsesc din cand in cand, dar costa putin”, adauga Ionescu.
si vanzatori ambulanti sunt mult mai putini pe litoral decat pana acum. Cei care strigau in gura mare „porumb fiert” sau „banane, trei la zece mii” s-au rarit considerabil. In Vama Veche, un locuitor din sat vinde de zece ani coliere din scoici pe care le cumpara, la randul lui, din portul Constanta. El spune ca anul trecut i-au ramas 3.000.000 de lei castig din vanzarea pe plaja. Acum, problemele sale sunt aproximativ aceleasi: putini turisti si nu se cumpara aproape nimic.
In Mamaia afacerile sunt mai asezate. De-a lungul plajei au fost ridicate chioscuri de lemn acoperite cu stuf, de la care mai pot fi inchiriate sezlonguri si umbrele. O asemenea investitie se ridica la aproximativ 200 milioane lei, si se amortizeaza in circa doi-trei ani.
Numarul de turisti cazati in romania comparativ cu cei de pe litoralul Marii negre (mii)
Total tara Zona litorala
Anii Total Romani Straini Total Romani Straini
1996 6.595 5.832 762 865 803 62
1997 5.727 4.894 833 767 709 59
1998 5.552 4.742 810 806 758 49
1999 5.109 4.314 795 679 644 35
2000 4.920 4.053 867 671 639 33
2001 4.875 3.960 915 659 615 45
2001/1996 0,74 0,68 1,20 0,76 0,77 0,72
Afaceri de sezon
Afacere Cifra de afaceri
(milioane)
Fotograf pe plaja 16
Inchiriere hidrobiciclete 100
Inchiriere schi-jettt160
Inchiriere camerett70
Inchiriere sezlonguri t30r
Vanzator ambulantt5