Două-trei curse de maraton și trei-patru curse de semi-maraton într-un an. Așa se caracterizează, pe scurt, activitatea de „alergător amator“ a lui Stelian Larga  (41 de ani), manager general la AS World Cargo, o companie prezentă pe segmentul transportului aerian de marfă. „Alerg un semimaraton sau un maraton în țară, restul în străinătate. În  ultimul an am alergat maratonul clasic de la Atena, campionatul mondial de semi-maraton de la Copenhaga și maratonul orașului Viena“, spune el. Stelian Larga este unul dintre miile de români care se antrenează constant pentru acest sport, fără a urmări „neapărat“ primele locuri într-o asemenea competiție. În schimb, „iubește momentele în care organismul își atinge anumite limite“.

Teoretic, despre maratoanele populare din România, adresate publicului amator, nu se cunosc foarte multe lucruri, chiar dacă se organizează încă de prin anii ’90. Activitatea s-a dezvoltat în ultimii cinci ani, când companiile mari au început să integreze acest tip de evenimente în strategia lor de CSR. Potrivit maraton.info.ro, anul acesta sunt anunțate „peste 100 de competiții naționale (n.r. – inclus fiind și crosul)“, unde sunt așteptați zeci de mii de participanți, cu 20% – 30% mai mulți față de anul trecut. Între aceștia, sunt așteptați mulți corporatiști, antreprenori, șefi din domeniul bancar. Iar unul dintre cele mai cunoscute nume care participă la asemenea competiții este Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank, un alergător cu experiență. 

„Suntem încă la început“

„Competițiile de acest gen sunt tot mai multe, însă nu putem să ne comparăm cu alte țări care deja au o tradiție. Noi suntem încă la început. Organizarea concursurilor de șosea are efect direct asupra turismului, atrăgând alergători străini care vor să viziteze o țară nouă sau un oraș. Toate țările care organizează maratoane au speculat foarte bine acest detaliu, iar câștigurile orașului sunt imense pentru acel weekend: restaurante, hoteluri, magazine de sport, aeroport, taxi, toate au de câștigat“, punctează Valeriu Tomescu, antrenor alergare personală Pescariu Sports&SPA, acolo unde se antrenează și Stelian Larga. Acesta spune că, pentru antrenamente, lucrează cu persoane care au o carieră, joburi solicitante, fiecare antrenament fiind gândit pe profilul clientului. Cu o mențiune: pentru ca o persoană să poată intra într-o competiție de acest gen, are nevoie de patru-cinci luni de antrenament dacă este foarte activă, sau de șase luni până la un an, dacă nu are „experiența alergării“. Asta pentru a putea avea siguranța că persoana nu este expusă unor riscuri de sănătate sau accidentări în timpul unui maraton. „Nu recomand să înceapă direct cu maraton, ci începem cu distanțe mai scurte de 5k, 10k, apoi semimaraton și abia apoi discutăm de un maraton complet“, explică el. Și satisfacțiile sunt pe măsură. Își amintește de primul sportiv amator pe care l-a antrenat, anul trecut în decembrie. „L-am preluat de la aproximativ 3h28 pe maraton, iar în luna aprilie a alergat 3h10 la Viena. Un progres foarte mare, dar făcut corect și fără să ne grăbim. De asemenea, a reușit și un record personal pe semimaraton, unde cel mai bun timp al său era de 1h32, și a reușit să obțină 1h23“, detaliază el. Cu o scurtă precizare: Valeriu Tomescu este fostul soț și antrenor al Constantinei Diță-Tomescu, medaliată  cu aur la Olimpiada din China, la proba de atletism.

Competiții internaționale

Dar care este de fapt diferența între maratoanele organizate în România și cele din străinătate? În primul rând, se știe că publicul este foarte diferit. „Competițiile de acest gen din România se adresează publicului local, în timp ce competițiile din marile capitale ale lumii  sunt prin excelență internaționale. În România, participă aproximativ cinci-șase mii de persoane, în timp ce la Viena, spre exemplu, sunt 40.000 de alergători, iar la New York circa 50.000… aici, dacă ar fi posibil, s-ar înscrie cu siguranță  peste 300.000 de persoane“, oferă un răspuns Stelian Larga. Și, ca în orice altă afacere, „dacă dorești să fie de succes trebuie să investești cu cap“, ținând cont de orice detaliu. Din păcate însă, continuă Larga, pentru acest lucru ar trebui o viziune pe termen lung referitor la creșterea ca valoare a unui semimaraton sau maraton internațional organizat la București sau altundeva la noi în țară. „Nu fiecare ediție organizată trebuie să fie și profitabilă. Poți să investești doi-trei ani, cooptând persoane competente și care dețin know-how-ul în acest domeniu și, cu siguranță, în câțiva ani vine și profitul“, adaugă el. Referior la costurile pe care un participant le suportă pentru a alerga în Europa, acestea pot fi între 700 și 800 euro pentru un weekend, în timp ce pe alte continente suma este de circa 1.500 -1.800 euro.