emisiune de eurobonduri pe pietele internationale. Absenta prelungita a venit dupa o perioada in care Ministerul Finantelor a fost criticat pentru abuzul de imprumuturi externe, mai avantajoase financiar datorita dobanzilor mult mai mici decat pe piata interna. In ultimul an, Romania nu a mai avut, insa, nevoie de finantare suplimentara pentru deficitul bugetar, in conditiile in care alte surse au fost suficiente: intrarile din privatizare, finantarile de la institutiile financiare internationale si imprumuturile de pe piata interna. Nevoie urgenta de bani nu avem nici acum, dar un nou imprumut extern ar putea fi totusi realizat pana la finele anului. „Romania este asteptata de mult timp. Investitorii stau cu banii pregatiti, in conditiile in care exista prea putin risc romanesc pe piata”, spune Radu Zaciu, chief representative Deutsche Bank in Romania. Fostul ministru de finante, Daniel Daianu, precizeaza, la randul sau, ca „trebuie sa ramai pe piata chiar daca iesi doar cu o emisiune mica si chiar daca nu ai neaparata nevoie”. De altfel, viitoarea emisiune de eurobonduri nu va depasi 600 de milioane de euro (initial se dorea un miliard de euro), iar cea mai mare parte a banilor – 425 milioane de euro – va fi cheltuita in anii viitori. Acesta este, de altfel, unul din angajamentele asumate in noul acord cu FMI. Potrivit ministrului finantelor, Mihai Tanasescu, lansarea emisiunii de anul acesta nu va avea insa loc decat dupa ce ratingurile de tara vor fi imbunatatite, astfel incat sa ne putem imprumuta la o dobanda mai buna. Oficialii Standard&Poors’s au declarat recent, pentru Reuters, ca o astfel de imbunatatire s-ar putea hotari intr-un termen foarte scurt. O decizie in acest sens din partea agentiei era asteptata de ministrul Tanasescu inca din primavara anului in curs, insa pana acum ea a intarziat sa se produca. S&P, la fel ca si investitorii straini, asteapta confirmari in ceea ce priveste consolidarea rezultatelor bune obtinute de Romania, continuarea reformelor prin incheierea privatizarilor si restructurarea sectorului energetic.”Cu ratinguri mai bune dobanzile la care ne vom imprumuta vor putea fi mult mai mici decat cele la care au fost lansate eurobondurile anul trecut. In piata, riscul pentru titlurile romanesti, pentru o perioada mai mica de trei ani, este cotat deja la o marja sub 1%”, spune Radu Zaciu. In iunie 2003, ultima emisiune de eurobonduri romanesti, in valoare de 700 de milioane de euro, era lansata la o dobanda de 5,75%, cu 2,75 puncte sub cea din anul precedent.Ministerul Finantelor va trebui sa decida, in perioada urmatoare, valuta si durata pe care va fi lansata emisiunea. Ideea unei emisiuni in dolari, vehiculata la finele anului trecut, cand oficialii finantelor se gandeau ca astfel s-ar putea profita de dobanzile la USD ajunse la minime istorice, este respinsa de reprezentantul Deutsche Bank. In opinia sa, cea mai inspirata varianta ar fi o emisiune in euro tip floating, pe cinci ani. Moneda europeana ramane cea mai buna alegere. In conditiile in care Rezerva Federala Americana va continua sa majoreze dobanzile, imprumuturile in dolari nu vor mai putea fi la fel de ieftine. In plus, o emisiune de numai 500-600 de milioane USD ar fi „invizibila” pe piata americana, investitorilor de peste Ocean neputand sa li te adresezi cu mai putin de un miliard de dolari.