Dacă netbookurile au performanţe din ce în ce mai apropiate de cele ale laptopurilor, diferenţierea se va face prin majorarea capacităţilor celor din urmă. Ceea ce şi dă direcţia în care merg afacerile companiilor din domeniu. Utilizarea computerelor şi, în general, a electronicelor care se bazează pe un procesor este deja o parte importantă a vieţii noastre. Indiferent dacă vrem sau nu şi indiferent dacă ştim sau nu, numărul produselor care pot fi interconectate local sau
Dacă netbookurile au performanţe din ce în ce mai apropiate de cele ale laptopurilor, diferenţierea se va face prin majorarea capacităţilor celor din urmă. Ceea ce şi dă direcţia în care merg afacerile companiilor din domeniu.
Utilizarea computerelor şi, în general, a electronicelor care se bazează pe un procesor este deja o parte importantă a vieţii noastre. Indiferent dacă vrem sau nu şi indiferent dacă ştim sau nu, numărul produselor care pot fi interconectate local sau prin internet este în continuă creştere. Criza a încetinit pentru o perioadă valul de creştere a companiilor, dar evoluţia tehnologică este imposibil de oprit.
Această tendinţă poate fi cel mai bine observată la sediul celei mai mari corporaţii din domeniul microprocesoarelor. O vizită la sediul Intel din Santa Clara, California, cu ocazia Intel Research Day, îţi dă instantaneu dimensiunea pieţei. Gigantul american investeşte anul acesta 6,4 miliarde dolari în cercetare şi dezvoltare, de şase ori mai mult decât s-a alocat cercetării în bugetul României pe 2010 sau tot atât cât s-a alocat educaţiei. În prezent, afacerile companiei se dezvoltă mult dincolo de industria PC-urilor (desktopuri şi laptopuri) şi serverelor. Arhitectura Intel ajunge tot mai frecvent la utilizatori prin telefoane inteligente, electronice de retail (aparatura de redare video şi audio, blu-ray etc.) şi sute de aplicaţii integrate. De altfel, gigantul american a semnat anul trecut acorduri de colaborare cu LG Electronics şi Nokia în vederea dezvoltării procesorului Atom pentru produse mobile.
Procesoarele fac diferenţa
Foarte interesantă este distincţia conceptuală pe care o face Intel între laptop şi netbook, cel din urmă fiind inclus în categoria „mobile devices“. Dacă pentru telefoanele inteligente, ale căror performanţe vor fi în curând comparabile cu cele ale PC-urilor (procesorul dual-core pentru telefoane, de 1,5 GHz, va fi disponibil pe piaţă la începutul anului viitor), ca şi pentru tablet-PC-uri, categorisirea de „mobile“ este lesne de înţeles, în cazul netbookurilor lucrurile sunt mai încurcate.
Tot ce se poate face cu un telefon sau un tablet-PC (care a luat o amploare enormă odată cu lansarea iPad de către Apple) se poate face chiar mai bine cu un netbook. Dimensiunile sunt deja apropiate cu ale unui laptop, iar posibilitatea de a rula programe la viteze comparabile, de a viziona în full HD (la 1.080p) şi de a rula jocuri cu grafică sofisticată fac ca diferenţele să se estompeze.
Viitorul stă în fibra optică
Contând din ce în ce mai puţin pe cupru, cercetătorii Intel caută modalităţi de ieftinire a tehnologiei bazate pe fibră optică, modulatoare laser şi silicon „combinat“ cu germaniu. Rezultatul aşteptat este creşterea vitezei de procesare de la 40 Gb/s, cât este acum, până la 450 Gb/s. „Problema, în prezent, nu mai este dată de viteza de procesare a datelor, ci de viteza de transmitere a acestora. Iar cuprul este clar limitat de proprietăţile intrinseci“, spune Mario Paniccia, director al Photonics Lab Circuits. Compania a obţinut deja viteze de până la 200 Gb/s cu noile cipuri de tehnologie Silicon Photonic, iar scopul este atingerea 1 Tbs (1.000 Gb/s). Tehnologia este destinată laptopurilor, PC-urilor şi serverelor, iar lansarea ar trebui să survină anul viitor, după ce se va fi ajuns la preţuri rezonabile de vânzare.
Intel lucrează şi la o tehnologie de transmitere a datelor prin fibră optică, care poate conduce la un standard unic pentru interconectarea produselor electronice. Fibra optică permite transmiterea informaţiei în multi-code, ceea ce înseamnă că mufele de azi (USB, HDMI, VGA etc.) vor putea arăta la fel, minimizând numărul de cabluri necesare utilizatorului. Pentru această tehnologie, însă, va fi nevoie şi de acceptul producătorului de aparatură, care ar putea fi mai greu de obţinut decât tehnologia în sine.
600 de milioane de netbookuri vor fi vândute la nivel global în 2014, conform estimărilor Intel, faţă de aproximativ 350 milioane în 2010
CARE RECESIUNE?
În ciuda crizei, numărul procesoarelor distribuite în 2009 în industria computerelor personale a crescut cu 6% faţă de anul anterior. Veniturile Intel din vânzarea Atom şi a chipseturilor asociate s-au ridicat la 1,4 miliarde de dolari, iar veniturile totale au fost de 35,1 miliarde de dolari. Profitul operaţional a fost de 5,7 miliarde de dolari, iar cel net, de 4,4 miliarde de dolari. „Am început 2009 cu una dintre cele mai mari recesiuni din istorie şi l-am încheiat cu o piaţă lărgită pentru produsele noastre, în toate regiunile şi pe toate segmentele“, punctează Paul Otellini, preşedinte-director general al companiei. Rivala AMD a obţinut anul trecut venituri de 5,4 miliarde de dolari şi un profit net de 304 milioane de dolari. În primul trimestru al acestui an, veniturile Intel au crescut cu 44% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 10,3 miliarde de dolari, iar profitul net a fost de 2,4 miliarde de dolari, cu 288% mai mare decât în primul trimestru din 2009. Companie cu peste 80.000 de angajaţi în întreaga lume, Intel a avut drept principală piaţă geografică Asia-Pacific, cu venituri de 5,88 miliarde de dolari (+57%), urmată de continentele americane, totalizând 1,9 miliarde de dolari (+18%), Europa, cu 1,4 miliarde de dolari (+14%), şi Japonia, cu 1,1 miliarde de dolari (+11%). Estimările Intel prevăd o creştere anuală de 20% a veniturilor în perioada 2010-2014.