Totul a inceput o data cu infiintarea societatii M-Invest din Bacau in 1994. Fondata la initiativa FPP II Moldova, condus la acea vreme de Corneliu Iacobov, noua firma avea in vedere producerea de combustibil si distributia acestuia printr-o retea proprie de benzinarii. Astfel se incerca salvarea principalilor producatori de produse petroliere din judet si asigurarea unei piete sigure. La data infiintarii, societatea era impartita intre FPP II Moldova (devenit ulterior SIF Moldova) cu 34,31%, Ca
Totul a inceput o data cu infiintarea societatii M-Invest din Bacau in 1994. Fondata la initiativa FPP II Moldova, condus la acea vreme de Corneliu Iacobov, noua firma avea in vedere producerea de combustibil si distributia acestuia printr-o retea proprie de benzinarii. Astfel se incerca salvarea principalilor producatori de produse petroliere din judet si asigurarea unei piete sigure. La data infiintarii, societatea era impartita intre FPP II Moldova (devenit ulterior SIF Moldova) cu 34,31%, Carom Onesti cu 22%, Rafinaria Darmanesti cu 21,99%, Chimcomplex cu 5,91%, Rafo Onesti cu 10,55% si Masini Unelte cu 5,24%. Iar societatea era condusa de un Consiliu de Administratie format din reprezentantii societatilor actionare. Numitorul comun era faptul ca toti directorii firmelor asociate erau membri PDSR. Pe scurt, M-Invest isi propunea sa construiasca o retea de benzinarii in Moldova, de la noi dar si de dincolo de Prut, prin care sa vanda propria benzina, avandu-i drept furnizori pe propriii actionari. Mai simplu, Rafo, de exemplu, livra benzina catre M-Invest si se alegea cu o cota-parte din profitul realizat din vanzari. Aceasta alianta care se arata extrem de avantajoasa pentru rafinariile moldovenesti lasate de izbeliste s-a dovedit a fi o piatra de moara si mai grea agatata de gatul lor. Pe de alta parte, marii distribuitori de benzina s-au vazut exclusi de pe piata moldoveneasca din cauza preturilor mult mai mici practicate de lantul M-Invest. „in Moldova, nu mai avem decat sapte benzinarii. Din cauza politicii de firma, nu putem cobori pretul benzinei”, ne-au declarat surse din compania Shell.
Pornind din aceasta pozitie, M-Invest parea sa nu se loveasca de nici o piedica pe piata. insa dupa lansarea activitatii au inceput sa apara problemele. Rafo Onesti traieste, in ultimii doi ani, din mila SNP. Cum privatizarea bate pasul pe loc de doi ani si cum nimeni nu mai pare interesat de cea mai mare rafinarie din Moldova, Rafo a iesit din cursa. in ceea ce priveste Rafinaria Darmanesti, aceasta a stat mai mult de doi ani pe lista societatilor propuse spre lichidare, ajungand anul trecut, dupa o incercare de privatizare esuata, la numai 25% din personal, si mai mult de jumatate de an a stat fara activitate.
in golul lasat de singurele rafinarii care pot asigura necesarul de benzina din Moldova, o alta societate din „alianta” s-a decis sa preia rolul de producator de benzina. Este vorba de societatea Carom Onesti, recunoscuta ca cel mai mare producator de cauciuc sintetic din tara. Beneficiind de o linie de procesare de uz intern de capacitate mica, si fiind chiar si producatorul unui component, denumit MTBE, si folosit la producerea benzinei, nimic nu a mai putut opri „celebra” companie chimica sa devina lider in productia benzinei din Moldova.
Rafo sta, Carom prospera
in scurt timp, numele afacerii, pusa la cale de Carom, avea sa fie auzit in toate colturile tarii. La poarta se inghesuie sa-si faca plinul cisterne venite din toate judetele. Paradoxal, Carom se afla gard in gard cu Rafo Onesti, si daca la cea mai mare rafinarie moldoveneasca oamenii nu mai prididesc taind frunza la caini, la portile combinatului chimic zeci de cisterne stau la coada zile intregi. Secretul consta in faptul ca chiar daca Rafo ar reporni activitatea, tot nu ar reusi sa scoata pe piata o benzina mai ieftina decat cea de la Carom, din simplul motiv ca cea rezultata de la combinatul chimic, produsa pe o linie de rafinare de uz intern, departe de capacitatile unei rafinarii, poate produce benzina cu o cifra octanica mai mica si, deci, mai ieftina.
„Sunt 35 de firme care proceseaza benzina la Carom. Pentru procesarea benzinei luam, la cererea clientilor, benzina de coxare de la Darmanesti, iar benzenul coxochimic il procuram de la Combinatul Siderurgic Galati. Cat despre celelalte doua firme, la acestea facem MTBE-ul. Pentru producerea benzinei percepem o taxa de procesare”, ne declara dl Traian Rosca, director tehnic la Carom. Pretul perceput este influentat de componentele cerute de client la procesare.
Problema este, in opinia specialistilor, ca benzina fabricata in astfel de conditii trebuie folosita cat mai repede, pentru ca este posibila evaporarea MTBE-ului si, automat, are loc o scadere si mai mare a cifrei octanice.
Cum benzina este procesata la cerere, iar componentele sunt aduse prin intermediari, Carom este ferita de bratul legii.
Pe de alta parte, amenda aplicata in astfel de cazuri nu depaseste suma de zece milioane lei. Se poate dispune si inchiderea societatii, insa pentru a se ajunge aici, Oficiul pentru Protectia Consumatorului (OPC) ar trebui sa sesizeze ilegalitatea. „Un aparat de cifra octanica costa cam 60.000 USD. In plus, OPC plateste trei milioane pentru o analiza, in conditiile in care pentru analize nu primim bani de la buget”, ne declara Gheorghe Pintilie, de la OPC Onesti. „Mai mult, standardizarea romana a permis societatilor sa-si intocmeasca standarde de firma; normal ca toti si-au facut standarde la minimum, adica la 85%”, ne mai spune dl Pintilie.
Nasul si finul sunt in aceeasi afacere
in aceste conditii, apare din nou la rampa initiatorul aliantei. in decembrie 1999, societatea Imperial Oil cumpara Rafinaria Darmanesti. Dincolo de faptul ca rafinaria din Darmanesti era lipsita de activitate, firma Imperial Oil nu este altceva decat o companie compusa din trei firme ale lui Corneliu Iacobov: Vradicor Financiar Group SA principala societate a lui Iacobov (63%), ADAL SRL o societatea tot a lui Iacobov in care este asociat cu sotia sa (1%) si SC
Iaco-Invest o societate a lui Iacobov prin care desfasoara activitati de transport in Bacau (1%). in Imperial Oil se mai regasesc doua firme, SC Sil Prodinvest (32%) si Shamrock Worldwide LTD (3%), o companie din Bahamas.
Astfel, o data cumparata Rafinaria Darmanesti, Corneliu Iacobov, actionar majoritar in Imperial Oil, devine prin firmele sale, actionar si la M-Invest. La scurt timp, Rafinaria Darmanesti rascumpara de la celelalte firme asociate in M-Invest pachete de actiuni, ajungand sa detina acum majoritatea, adica 56,3% din M-Invest. Devenit stapanul societatii puse la cale tot din initiativa sa cu ani in urma, Iacobov schimba denumirea din M-Invest in Reno Imperial Oil, si transforma fosta societate cu capital de stat M-Invest in actuala companie cu capital privat autohton 100%.
Si pentru a controla si mai bine afacerile, il numeste presedinte la Imperial Oil pe Eugen Poenaru, finul sau si ginerele lui Valentin Anastasiu, fostul director general de la Carom, actualmente director tehnic la Rafinaria Darmanesti sau Rafinaria Imperial Oil.
Corneliu Iacobov a pus si el umarul la caderea Bancorex
Cat timp a fost presedinte al FPP II Moldova, Corneliu Iacobov a avalizat 160 bilete la ordin in valoare totala de 110 milioane de dolari, in favoarea a 53 de agenti economici. Desi Consiliul de Administratie al FPP aprobase emiterea de scrisori de garantie bancara cu o limita maxima de un milion de dolari, presedintele Consiliului de Administratie, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depasind in mai multe cazuri suma de un milion de dolari pentru o singura firma. Comisia parlamentara care a anchetat in 1997 activitatea FPP-urilor de la infiintare pana la transformarea acestora in SIF-uri a constatat, in cazul FPP 2 Moldova, ca mai multe firmeau beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de catre FPP2, peste valoarea de un milion de dolari. Astfel, societatea Max Invest SRL a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 USD fiecare, Amerom Television a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane USD si de alte doua bilete la ordin de cate 950.000 USD fiecare. Corneliu Iacobov a aprobat alte cinci bilete la ordin cu valoare de un milion de dolari fiecare pentru o alta firma a lui Cristian
Burci CB Investitii SRL Bucuresti. r
Din cele 160 de bilete la ordin avalizate in perioada iunie 1994 – martie 1997, 141 au fost in favoarea Bancorex si 19 in favoarea Bankcoop. In acea perioada, la Filiala Bacau a Bancorex era director adjunct Laurentiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leaga numeroase speculatii cu privire la afacerile pe care Iacobov le deruleza in Bacau. Cum normele Bancii Nationale a Romaniei prevad ca banca trebuie sa urmareasca destinatia sumelor si modul in care sunt utilizati banii, „gurile rele” spun ca rolul pe care l-a avut Laurentiu Hrebenciuc in aceasta afacere nu este deloc de neglijat, desi Comisia de ancheta a trecut superficial peste acest aspect.r
Uite dosarul, nu e dosarulr
Raportul Comisiei parlamentare de ancheta a propus sesizarea organelor de urmarire penala a fostului presedinte al FPP, Corneliu Iacobov. Comisia a stabilit un prejudiciu de 1,5 miliarde lei la nivelul anului 1996 si multe incalcari grave ale legilor in vigoare. Dosarul ce contine constatarile Comisiei este trimis la Guvern, Ministerul Finanatelor, Curtea de Conturi, Garda Financiara, BNR si CNVM. Totusi, in urma audierii la Biroul de Combatere a Coruptiei si Contrabandei al IJP Bacau, se decide neinceperea urmarii penale. Solutia a fost examinata de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, care a dispus, in 16 noiembrie 1998, completarea dosarului de urmarire penala si a infirmat solutia de scoatere de sub urmarire penala. Un an mai tarziu, in 19 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacau a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Iacobov. Ministrul de interne, Constantin Dudu Ionescu, sustine, intr-o scrisoare trimisa senatorului Petru Juravlea cu doua luni in urma, ca in prezent se efectueaza actele premergatoare inceperii urmaririi penale, deoarece MI nu a primit o copie integrala a Raportului Comisiei. Dupa aproape trei ani de la intocmirea raportului, IGP nu detine inca suficiente documente care sa clarifice cazul Iacobov. r
Surse din IGP sustin ca taraganarea anchetei nu este intamplatoare si ca „Dosarul Iacobov” ar putea fi folosit chiar si in scopuri electorale. Practic, unii senatori considera ca exista suficiente dovezi la dosar pentru a-l acuza pe Corneliu Iacobov, dar aceasta actiune ar atrage implicatii si din partea unor oameni politici. Modul in care Corneliu Iacobov s-a folosit de functia pe care a detinut-o in FPP pentru a obtine foloase proprii (in anumite cazuri s-au facut afirmatii referitoare la finantarea unor campanii electorale) este suficient de bine demonstrat de documentele aflate la dosar. Un exemplu concludent este cel al afacerii incheiate cu Andrei Serban la Slanic Moldova. Andrei Serban a beneficiat de un credit in valoare de 300.000 de dolari de la Bancorex (aproximativ 4,5 miliarde de lei in acest moment), garantat de FPP II prin bunavoianta presedintelui Corneliu Iacobov. Banii nu s-au intors pana in prezent la defuncta banca, dar cei doi s-au asociat ulterior in firma Perla Moldovei International SRL, care a cumparat un hotel in Slanic Moldova.
Istoria zbuciumata a afacerilor lui Corneliu Iacobov
1992: devine presedintele FPP II Moldova
Ianuarie 1994: intra in delegatia permanenta a Consiliului judetean Bacau din partea PDSR, prin preluarea locului ramas vacant prin demisia cumnatului lui Dumitru Sechelariu.r
Mai 1994: primeste certificat de revolutionar, eliberat de comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990r
Mai 1995: Ministerul Finantelor efectueaza un control la FPP II Moldova, in urma caruia a reiesit ca presedintele Iacobov nu a platit impozit pe salariu de trei ani. Desi certificatul de revolutionar nu dadea dreptul posesorului sa beneficieze de Legea nr. 42/1990 (scutirea de impozit pe salariu), Iacobov a incasat de la FPP II Moldova suma de 17, 936 milioane lei, din care 3,4 milioane lei reprezentau impozitele platite de el timp de doi ani, inainte de a obtine certificatul de revolutionar. Restul constituie totalul impozitelor neplatite pana la data efectuarii controlului MF. Echipa de control a mai stabilit ca Iacobov avea de platit la bugetul statului inca 12 milioane lei, reprezentand penalitati pentru intarzieri la plata impozitelor.
Aprilie 1996: Radu Albu, purtatorul de cuvant al FPP II Moldova, declara ca cele 30 de milioane de lei, provenite din neplata impozitului pe salariu, au fost platite inca din noiembrie 1995.
Decembrie 1996: Pleaca in SUA impreuna cu familia, de unde anunta Consiliul de Administratie al FPP II Moldova ca a obtinut o bursa de trei luni la Washington. CA nu aproba plecarea lui la bursa.
Februarie 1997: Comisia pentru industrii si servicii a Camerei Deputatilor il convoaca pe Iacobov sa dea socoteala asupra activitatii pe 1996 a FPP II Moldova.
Martie 1997: Iacobov demisioneaza din functie, motivand starea sanatatii sale. In urma analizelor facute in Austria i s-a pus diagnosticul hepatita cronica avansata.
Iunie 1997: Comisia parlamentara de cercetare a activitatii FPP II Moldova a stabilit ca banii fondului au fost folositi de Iacobov in campania electorala a PDSR. Presedintele Comisiei de ancheta, Traian Ranja (PNTCD), cere intocmirea unui dosar penal lui
Iacobov.
Iulie 1997: Potrivit raportului preliminar al comisiei parlamentare, Iacobov a adus un prejudiciu fondului de peste 1,5 miliarde lei, provenit din avalizarea unor bilete la ordin in folosul unor societati comerciale.
Septembrie 1997: Iacobov se intoarce in tara. El este audiat de politistii Biroului de Combatere a Coruptiei si Contrabandei al IJP Bacau r
Iunie 1998: se reiau discutiile in Parlament asupra raportului Comisiei de ancheta la FPP-uri. In timp ce Traian Ranja (PNTCD) il acuza in continuare pe Iacobov de gestionare frauduloasa, Liviu Spataru (PD) sustine ca nu exista prejudicii certe la FPP Moldova.r
August 1998: Parchetul Curtii Supreme de Justitie dispune neinceperea urmaririi penale impotriva lui Iacobov. r
Decembrie 1998: Cazul Iacobov intra din nou in atentia Parlamentului. Dosarul Iacobov este trimis la Guvern, Ministerul Finantelor, Curtea de Conturi, Garda Financiara, BNR si CNVM. Comisia parlamentara sesizeaza din nou Parchetul asupra neregulilor constatate la FPP II Moldova.r
Martie 1999: Iacobov participa, ca reprezentant al firmei Vradicor, la licitatia organizata de FPS pentru vanzarea pachetului de actiuni (63,93%) detinute la Petromec Moinesti. Este declarat castigator, achizitionand actiunile cu suma de patru miliarde de lei. r
Ianuarie 2000: Contractul de privatizare incheiat cu FPS Prahova pentru Edizol Brazi, societate desprinsa din Rafinaria Petrobrazi, este reziliat, intrucat Iacobov nu a achitat in termenul prevazut contravaloarea actiunilor cumparate.r
Martie 2000: Generalul Gheorghe Carp, secretar general in Ministerul de Interne, declara in Senat ca IGP va declansa actiunile premergatoare urmarii penale a lui Iacobov. r
Aprilie 2000: Procurorii Parchetului General sectia anticoruptie restituie dosarul Iacobov Parchetului Curtii de Apel Bacau in vederea completarii urmaririi penaler
r
FIrmele lui Corneliu Iacobovr
Imperial Oilr
Afaceri cu petrol, proprietar la Rafinaria Darmanestir
Reno Imperial Oilr
Distributia si comercializarea r
produselor petrolierer
ADAL SRLr
Comert internr
Iaco-Invest SRLr
Intermedieri in comertul cu produse diverser
Vradicor Financiar Group SAr
Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabiler
Mon International SRLr
Transporturi rutiere de marfurir
Perla Moldovei International SRLr
Activitati ale agentiilor de turism r
si asistenta turisticar
Plastcarton SRLr
Activitati de tiparirer
Romdent SRLr
Asistenta stomatologicar
r