undeva pe la mijloc. Intr-adevar, sumele alocate sunt mult prea mici in raport cu cererea, insa, in multe cazuri, ele sunt cheltuite ilegal. Pentru 2005, bugetul CNAS prevede venituri de circa 76.000 de miliarde de lei, adica peste doua miliarde de euro. Insa surse din cadrul institutiei spun ca se asteapta, in realitate, sa fie colectate mai mult de 90.000 de miliarde de lei, previziunile cele mai optimiste ajungand chiar la 100.000 de miliarde (aproape trei miliarde de euro). Ramane de vazut daca diferenta va fi alocata sanatatii sau va fi utilizata, cum a fost si pana acum, pentru pensii. Ministrul finantelor, Ionut Popescu, a recunoscut de curand acest fapt intr-o emisiune a Mix FM, provocand nemultumirea celor direct afectati de platile cu taraita.Cristian Hotoboc, presedintele Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM), spune ca deturnarea fondurilor catre pensii este neconstitutionala, chiar daca legea permite astfel de schimbari de destinatie. „Ar trebui sa foloseasca banii pentru a plati restantele si a incepe totul de la zero. Doar asa se pot pune bazele unui sistem de sanatate corect si controlabil“, declara el. Presedintele CNAS, Cristian Vladescu, afirma ca au fost deja luate masuri. „Nu mai compensam decat cel mai ieftin produs, cine vrea mai scump, plateste diferenta. Totodata, am redus numarul medicamentelor gratuite sau compensate, iar pentru cele fara prescriptie, am introdus un pret de decontare, pentru ca inainte erau compensate fara nici o limita. La un consum similar cu 2004, vom face economii de mii de miliarde“, explica el.Insa, spune Vladescu, asta nu poate rezolva toate problemele, firmele de medicamente facand in continuare presiuni asupra angajatilor din sistem sa prescrie sau sa achizitioneze anumite produse. Practica, extrem de raspandita, vizeaza mai ales medicii, membrii comisiilor de licitatii si managerii unitatilor sanitare si include acordarea unor stimulente mai mult sau mai putin legale.„Intr-adevar, si medicii poarta o anumita parte din vina, caci cedeaza presiunilor sau avantajelor venite de la companii, dar si presiunilor din partea pacientilor“, afirma presedintele Colegiului Medicilor, doctor Liviu Cocora. Dar prescrierea preferentiala a unor medicamente pare total inofensiva pe langa alte manevre. Surse din piata spun ca cele mai mari sume se invart in jurul colectivului care stabileste lista produselor compensate ori gratuite. Alte afaceri necurate pot avea loc in jurul achizitiilor depozitelor de medicamente si produse medicale. Dar cele mai multe nereguli par a avea loc la nivel de spital, unde licitatiile pot fi aranjate fara sa bata prea tare la ochi.Exista cel putin trei moduri de favorizare a unei firme: cumpararea unor produse la un pret mult mai mare decat cel real, cumpararea unor produse de calitate inferioara sau care nu respecta specificatiile din caietul de sarcini ori achizitionarea unor cantitati foarte mari din acelasi produs. „O alta neregula constatata in urma controalelor este practica furnizorilor de medicamente de a depasi valorile inscrise in contracte“, spune Cristian David, ministru delegat pentru urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar.La Spitalul Judetean Ilfov, de exemplu, s-au intalnit, in cursul anului 2003, mai multe situatii cel putin suspecte: o pensa anatomica de 160.000 de lei a fost achizitionata cu peste sase milioane de lei, au fost cumparate pansamente chirurgicale de doua miliarde de lei (mai mult decat intreg bugetul de cheltuieli al spitalului pe o luna) sau substante dezinfectante la preturi de sapte-opt ori mai mari decat in urma cu doar cateva luni.

CUM AU ALTII GRIJA DE SANATATEA LOR

• In Franta, sistemul de sanatate beneficiaza, anual, de fonduri de peste 10% din PIB, iar calitatea serviciilor il plaseaza pe primul loc in lume. Asigurarile sunt diversificate si, in functie de alegere, acopera diverse procente din costul consultatiilor, interventiilor ori tratamentelor. Statul compenseaza cu 35% sau 65% pretul medicamentelor.
• Fiecare german trebuie sa contribuie la asigurarile de sanatate pana cand iese la pensie, la 65 de ani. O parte din banii achitati sunt pusi deoparte, si din ei se vor face plati lunare in numele asiguratului, pana la moarte. Marea majoritate a oamenilor sunt obligati sa contribuie la asigurarile supravegheate de stat, avand de ales dintre 400 de variante. In schimbul sumelor platite, pacientii primesc spitalizare gratuita, precum si medicamente compensate pana la 90% din valoare.
• In SUA, se cheltuiesc anual pste 1.000 de miliarde de dolari pentru sanatate (16% din PIB). Sistemul american este cel mai bogat si mai privatizat din lume, insa peste 40 de milioane de locuitori nu au nici o asigurare medicala, iar multi altii au doar asigurari care acopera doar o mica parte a consultatiilor, tratamentelor si prescriptiilor.
• Sistemul cehesc de asigurari de sanatate avea, in mai 2005, datorii de circa 330 de milioane de euro, din care peste 100 de milioane catre farmacii si distribuitorii de medicamente. Oficialii vor ca bugetul public sa acopere asigurarile restante ale angajatilor companiilor de stat falimentare si sa instituie un control mai strict asupra medicamentelor prescrise.

TOPUL DISTRIBUITORILOR DE MEDICAMENTE DIN ROMANIA

In primul trimestru, vanzarile de medicamente din Romania au inregistrat o crestere de 8,3% fata de perioada similara din 2004. Piata a totalizat, intre aprilie 2004 si martie 2003, 1,14 miliarde de euro, din care peste 800 de milioane de euro in farmacii, iar restul in spitale.