Rețeta Fiscului pentru închiderea afacerilor: Penalităţi excesive şi controale abuzive

Impozitele depistate la control vor fi penalizate cu până la 40% anual, arată proiectul Codului de procedură fiscală. Măsura, în contextul legislaţiei neclare, subiectivităţii şi erorilor de interpretare ale inspectorilor, este o ameninţare pentru firme.

Proiectul Codului de procedură fiscală aduce o noutate absolută: penalitatea de nedeclarare a obligaţiilor fiscale. Practic, cumulată cu accesoriile – dobânzi şi penalităţi de întârziere – , va însemna o supraimpozitare de aproape 40%. 

„Sumele stabilite suplimentar de organele de control se vor supraimpozita. De exemplu, dacă vin în control şi stabilesc o diferenţă suplimentară de impozit pe profit de 100.000 lei, iar suma declarată iniţial de contribuabil a fost de 490.000 lei, se vor plăti dobânzi şi penalităţi de întârziere 14,6% pe an (14.600 lei) şi penalitate de nedeclarare de 25% (25.000 lei). Prin urmare, într-un singur an suma plătită pentru nedeclararea celor 100.000 lei va ajunge la 39.600 lei,  adica 39,6% din suma nedeclarată“, explică Sorin Istrate, Managing Partner, Contexpert.

În expunerea de motive a proiectului, autorităţile spun că „această măsură este menită să ajute la obţinerea unui nivel mai mare de conformare (depunerea de declaraţii fiscale corecte în termen şi plata sumei corecte atunci când este datorată), cu impact direct în combaterea evaziunii fiscale”.

În schimb, mediul de afaceri o contestă. Principalul motiv este scepticismul faţă de modul în care sunt întreprinse controalele. De aceea, penalitatea trebuie privită în contextul mai larg care include atât legislaţia fiscală – nu de puţine ori neclară şi interpretabilă -, cât şi controalele efective care sunt guvernate de subiectivismul inspectorilor.

Controalele sunt subiective

„Penalitatea de nedeclarare este o ipoteză legală criticabilă. Orice impunere suplimentară are la bază, implicit, nedeclararea cu titlu de impozit a respectivelor sume, dar nu se poate face distincţie între intenţie şi eroare“, consideră Emanuel Băncilă, director executiv E&Y.

În aceste condiţii, introducerea penalităţii ar trebui să fie dublată de reformularea întregii legislaţii fiscale, astfel încât prevederile să fie clare, iar controalele să garanteze, pe cât posibil, echitatea de tratament şi un raport echilibrat cu administraţia fiscală.

Efortul de rescriere a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală ar trebui să rezolve problemele. Însă, deşi autorităţile admit, conform expunerii de motive, că, acum, metodologia de verificare prin sondaj nu este aplicată unitar şi că nu există un criteriu obiectiv de selectare a contribuabililor pentru inspecţie fiscală, modificările din proiectul Codului de procedură nu sunt de substanţă, fiind, mai degrabă, o reformulare şi o reorganizare a textului existent.

De altfel, lipsa de proceduri nu este reclamată doar de mediul de afaceri, ci şi de rapoartele Curţii de Conturi care, de-a lungul timpului, au arătat că analiza de risc a contribuabililor, eşantionarea pentru control, metodologia şi procedurile sunt neunitare şi lipsite de obiectivitate. Inclusiv în cel mai recent document al instituţiei din februarie anul acesta, criticile sunt reluate. Practic, înseamnă că inspecţia fiscală este insuficient reglementată, lăsând deciziile la latitudinea inspectorilor.

„În practică, lipsa de procedurizare şi de unificare a practicilor de control îi fac pe inspectori suverani. Au interpretările lor, uitând de procedură, aducând influenţe negative până la închiderea businessului“, spune Dragoş Doroş, Director, Taxation Services, KPMG.

În concluzie, controalele depind în mare măsură de „experienţa profesională, flerul şi inspiraţia inspectorilor fiscali“, după cum constata Curtea de Conturi.

Noul Cod de procedură fiscală ar trebui să sufere schimbări de amploare – analiza de risc să pornească de la date statistice, nu de la cazuri concrete, eşantionarea să fie unitară, etapele şi termenele precise, raportul de inspecţie justificat cu documente anexate -, în caz contrar, penalitatea de nedeclarare va creşte riscul de abuzuri, ameninţând supravieţuirea unor afaceri.

CASETA

Cu cât se penalizează nedeclararea corectă a taxelor?

Cu 5% din taxele nedeclarate dacă suma stabilită de control nu depăşeşte 25% din valoarea taxei  declarate

Cu 25% din taxele nedeclarate dacă suma stabilită de control depăşeşte 25% din valoarea taxei declarate

Cu 100% dacă nedeclararea are ca rezultat săvârşirea unor fapte de evaziune fiscală

Penalitatea se plafonează la 1.000.000 lei, ori de câte ori prin aplicarea metodelor de stabilire, suma depăşeşte 1.000.000 lei

Limita nu se aplică dacă sumele nedeclarate sunt rezultate din fapte de evaziune fiscală

Dobânda şi penalitatea de întârziere scad fiecare la 0,02%, pe zi, față de 0,03%, rezultând un nivel total al accesoriilor de 14,6% anual care se adaugă penalităţii de nedeclarare