Tudor Biaciu are 40 de ani și pe ultimii 15 i-a petrecut prin agenții și ministere, ca funcționar public cu grad superior. În prezent este șef serviciu tehnic în Ministerul Dezvoltării, în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă. El a acordat un interviu jurnaliștilor de la Recorder, ținând lecții de morală altora și devenind un fel de erou pentru cei care se consideră parte a grupului Rezist.

Zilele acestea Biaciu a fost surprins beat mort la o piscină. Aceasta a consumat foarte multe băuturi alcoolice, iar apoi nu a dorit să achite nota de plată și a început să facă scandal. Mai mult de atât, tot el a sunat și la 112. Ajun’i la fața locului, polițiștii l-au găsit pe bugetarul de lux țipând și trântind, astfel că au fost nevoiți să intervină pentru a-l liniști.

„Mie mi-e rușine să spun că sunt funcționar public. Toată lumea mă vede vreun corupt”, spune Tudor Biaciu, în interviul acordat Recorder, profilându-se ca un soi de victimă și susținător al celor de la Rezist.

„Plecam cu 20 de miei acasă, n-aveam ce face, am dat la tot familionul, la prieteni, la… Asta mă refer la anul 2006, când am intrat eu în Ministerul Agriculturii, 2005-2006. Cumva, dacă nu luai, ăla considera că ai ceva cu el. Era ceva normal, adică:

– Ce-i, mă, nene? E-un miel!

– Păi, stai, dom’ne, nu vreau!

– Șefu’, ai ceva cu mine! Nu, zi, te rog, vrei să vii în control? Te rog, te rog, zi-mi!!!

– Dom’le, n-am nimic. Nu vreau miel! N-am nimic, nu vreau miel…

– Nu, e clar, vrea să ne facă… Dar ce-am făcut, vă rog?” – a detaliat el felul în care decurgeau discuțiile cu cei care aduceau „plocoane” la Ministerul Agriculturii.

Era lup paznic la stână

„Tudor Biaciu este director interimar la Direcţia Inspecţii şi Supracontrol din cadrul APIA. O funcţie deosebit de importantă, Biaciu având printre obli­gaţiile din fişa postului şi pe aceea de a verifica modul în care funcţionarii APIA îşi fac datoria sau dacă aceştia au preocu­pă­ri şi activităţi incompatibile cu func­ţii­le pe care le deţin. Dar din documentele ajunse la redacţia Jurnalului Naţional re­iese că, în realitate, Biaciu este de fapt un „lup-paznic la stână”, el dijmuindu-i pe cei care solicită fonduri, cerându-le cinci procente din valoarea acestora. Mo­da­litatea? Un contract încheiat de cel care solicită fondurile cu o firmă de consultanţă aparţinând, în acte, mamei lui Bia­ciu. Spunem „în acte”, pentru că de fapt, potrivit datelor de la Registrul Comer­ţului, până în aprilie 2007 acţionar unic la firma în cauză era chiar Tudor Biaciu. Acesta i-a cedat mamei lui, Danielle Bia­ciu, toate părţile sociale, pentru a fi „aco­perit” la capitolul „incompatibilitate”, arată o anchetă de acum 10 ani, a Jurnalul Național.