Cum spuneam, Emmanuel Macron a promis încă din primul mandat această reformă “necesară pentru a salva modelul sistemului nostru de pensii bazat pe solidaritate). Concluzia se impunea – durata de viață creste, majoritatea țarilor din UE au reformat deja…

Emmanuel Macron s-a lovit însă, din primul an al primului mandat, de violentele manifestații ale vestelor galbene, apoi de criza COVID și în final de războiul din Ucraina.

Totuși, în campania electorala din primăvara trecută, candidatul Macron a promis că aceasta reforma se va face cât mai repede posibil.

Și iată că momentul a venit!

Ce spune în esență acest proiect ? Vârsta de pensionare trece de la 62 la 64 de ani, numărul de ani de cotizare de la 42 la 43 – cu diverse variații în funcție de penibilitatea muncii sau carierele lungi. Sunt adaugați la calculul anuităților 2 ani pentru creșterea copiilor, pentru a înlătură inegalitățile pe care le suferă femeile care au copii și care aveau dificultăți să atingă anii de cotizație ceruți. Pensia minimă este stabilita la 1200€.

De ce vă spun toate acestea ? Pentru că, prin PNRR, România s-a angajat și ea să facă o nouă reformă a pensiilor. Și cum de obicei modelul românesc îl urmează pe cel francez, s-ar putea ca ceea ce se intamplă la Paris să vă dea o idee despre ce se va întâmpla la București.

Marea majoritate a tărilor europene au decalat deja vârsta de plecare la pensie – la 65, 66 sau chiar 67 de ani – cazul Germaniei, unde durata de viață crește semnificativ, natalitatea scade și alimentarea fondului de pensii o data cu ea.

Ce se întâmplă însă cu românii care și-au început cariera profesionala în România și au continuat-o într-o alta tara a UE ?… Și, după cum știm, sunt milioane !

Ei bine, aici rămân câteva enigme pentru care este extrem de dificil de găsit un răspuns. Ceea ce s-a modificat deja este luarea în considerarea a tuturor anilor lucrați – în Romania și în alta țară a UE- la calculul celor 43 de ani (în Franța de exemplu). Însă calculul pensiei rămâne o enigma.

Românii cu un început de carieră în România vor trebui să ceară pensie în România la atingerea vârstei prevăzute la București și din nou, în tara în care se afla când anuitățile complete vor fi atinse. Romania va plati o parte în raport cu contribuțiile fiecaruia, țara de rezidenta cealaltă, nu știm încă la ce nivel.

Dar și mai grav decât atât, mulți dintre românii din străinătate au lucrat nedeclarati. Cu gândul la urgența de azi – aceea de a câștiga un ban – s-au gândit mai puțin sau deloc la viitor.

Sunt subiecte care privesc dezbaterile din fiecare țară, dar ar trebui să fie subiecte de dezbatere în Parlamentul European, pentru că milioane de cetățeni ai UE se deplasează între țările membre și deci, sistemul ar trebui să fie unitar.