Pensie pe caz de boală. Persoanele care doresc să se pensioneze pe caz de boală au nevoie de câteva informații cu privire la întocmirea dosarului. Iată tot ce trebuie să știți referitor la acest tip de pensionare.
Pensie pe caz de boală. Ce este și cum ne putem înscrie
Pensie pe caz de boală. Acordarea pensiei de invaliditate este supusă unor criterii și documente specifice. Ele sunt esențiale pentru întocmirea dosarului.
În timp ce majoritatea românilor se pensionează odată ce ating vârsta legală, există și situații în care unele persoane se văd nevoite să se pensioneze pe bază de invaliditate din cauza problemelor de sănătate.
Acest tip de pensie este acordată celor care nu au atins încă vârsta standard de pensionare. Ea se acordă celor care au suferit o pierdere totală sau parțială a capacității de muncă. Totodată, ei trebuie să îndeplinească cerințele de stagiu de cotizare, conform legislației în vigoare.
În consecință, o persoană care a suferit o pierdere totală sau parțială a capacității de muncă din cauza unei boli sau a unui accident trebuie să urmeze mai mulți pași pentru a solicita pensia de invaliditate.
Mai mult, pentru a aplica pentru pensia pe caz de boală, este necesar să depui mai multe documente care vor fi incluse în dosarul de pensionare.
Procesul de pensionare pe caz de boală nu este deloc simplu. El implică mai multe vizite la instituțiile de stat și completarea mai multor formalități.
De obicei, dosarul complet, care conține toate documentele necesare, trebuie depus la Casa Județeană de Pensii sau la Casa Națională de Pensii. Ulterior, el va fi examinat de către o comisie specializată în domeniul pensiilor.
Cine beneficiază de pensia pe caz de boală
Lista categoriilor de persoane care pot solicita pensionarea pe caz de boală poate fi consultată pe site-ul Casei Naționale de Pensii și cuprinde următoarele:
1. Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza unei boli obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca.
2. Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei și SIDA (indiferent de stagiul de cotizare realizat).
3. Persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, au fost concentrați, mobilizați sau în prizonierat (indiferent de stagiul de cotizare realizat).
4. Elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale (indiferent de stagiul de cotizare realizat).
5. Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 sau în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză. Acestea au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.
Dosarul de pensionare pe caz de boală. Ce acte sunt necesare
Acestea sunt documentele necesare pentru înscrierea la pensia de invaliditate:
1. Carnetul de muncă (original și copie);
2. Carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
3. Carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
4. Alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;
5. Actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naștere și de căsătorie (original și copie);
6. Livretul militar (original și copie);
7. Diploma de absolvire a învățământului universitar (original și copie) și adeverința eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor și faptul că acestea au fost urmate la zi;
8. Dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfășurate în cadrul unor instituții de învățământ universitar din străinătate;
9. Adeverința privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
10. Adeverința privind încadrarea activității în fostele grupe I și/sau II de muncă, în condiții deosebite și speciale, în original, dacă este cazul;
11. Procura specială pentru mandatar (original și copie);
12. Acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, și/sau al Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;
13. Alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie (de exemplu: certificatul de încadrare în grad de handicap);
14. Decizia medicală asupra capacității de muncă (original);
15. Adeverința din care să rezulte data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverința din care să rezulte data încetării calității de asigurat (original);
16. Copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fișei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.
Pensia de invaliditate. Cele trei grade de clasificare
În funcție de gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea se clasifică astfel:
1. Gradul I: Pierderea totală a capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire.
2. Gradul II: Pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea capacității de autoîngrijire.
3. Gradul III: Pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, fiind posibilă desfășurarea unei activități profesionale care să corespundă cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
„Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale”, aflăm de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.
După fiecare examinare medicală suplimentară, medicul expert al asigurărilor sociale emite o decizie medicală actualizată referitoare la capacitatea de muncă, în care se determină:
1. Menținerea în același grad de invaliditate;
2. Încadrarea în alt grad de invaliditate;
3. Redobândirea capacității de muncă.
Pentru mai multe informații cu privire la procedura de acordare a pensiei de invaliditate, puteți accesa site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.