Mai este puțin până ce noua lege a pensiilor intră în vigoare la 1 septembrie, iar controversele continuă. Noua formulă de calcul îi dezavantajează pe unii români. Despre ce este vorba, mai exact?
Cu mai puțin de trei săptămâni înainte de intrarea în vigoare pentru noua lege a pensiilor, apar tot mai multe avertismente cu privire la inechitățile din formula de calcul. Această lege îi va afecta pe cei care vor ieși la pensie după 1 septembrie, în timp ce pensionarii deja pensionați, aflați în procesul de recalculare, nu vor fi influențați.
Probleme în noua lege a pensiilor
Noua lege a pensiilor introduce un sistem de bonificații pentru cei care au muncit peste stagiul de cotizare de 35 de ani. Acești pensionari vor primi câte un punct pentru fiecare an suplimentar lucrat, care se va adăuga punctelor de contributivitate și celor acordate pentru sporuri și prime.
Această măsură este însă criticată pentru că afectează lucrătorii din grupurile de muncă deosebite și speciale, reducându-le substanțial pensiile viitoare.
Bonificații și condiții speciale pentru bugetari
Angajații din sectoare precum Învățământul, Sănătatea sau Administrația Publică pot opta să rămână activi după vârsta de pensionare de 65 de ani, dar nu mai mult de 70 de ani, dacă notifică angajatorul cu 60 de zile înainte de a împlini această vârstă, se arată în noua lege a pensiilor.
Acest lucru reprezintă un avantaj pentru lucrătorii din sectorul bugetar, care vor beneficia de prelungiri ale perioadei de muncă și implicit de bonificații.
Liderii sindicali, cum este Bogdan Hossu, critică noua lege pentru că nu respectă suficient principiul contributivității. Conform acestui principiu, pensia ar trebui să reflecte direct contribuțiile aduse de lucrător de-a lungul carierei sale. Hossu a subliniat că lucrătorii care se vor pensiona după 1 septembrie 2024 vor avea pensii mai mici decât cei care s-au pensionat anterior.
De asemenea, lucrătorii din grupele speciale sau deosebite vor fi afectați, având pensiile înghețate pentru o perioadă de aproximativ doi ani, până când valoarea punctului de referință va crește suficient pentru a depăși pensia curentă.
„Legea trebuia să fie construită pe principiul contributivității. Deci asta înseamnă că în funcție de nivelul de contribuție făcut de fiecare lucrător de-a lungul carierei sale, primea un anumit punctaj cu care era recompensat la finalul carierei. Evident că formula se putea îmbunătăți. Problema e că noua formulă afectează profund lucrătorii din structura grupelor deosebite și speciale, în sensul în care le modifică substanțial formulele de calcul”, a declarat liderul sindical Bogdan Hossu, pentru B1TV.
Impactul asupra sectorului privat
În sectorul economic privat, angajatorii au preferat să pensioneze lucrătorii imediat ce aceștia au atins vârsta standard de pensionare, ceea ce limitează posibilitatea acestora de a beneficia de bonificațiile pentru anii suplimentari de muncă, așa cum prevede noua lege a pensiilor.
În schimb, bugetarii au avut adesea prelungiri ale timpului de lucru, ceea ce le-a permis să acumuleze aceste beneficii suplimentare.
„Avantajul e pentru sectoarele bugetare în general deoarece pentru sectorul economic în general angajatorii i-au scos imediat la pensie când au ajuns la vârsta standard de pensionare pe lucrătorii respectivi.
Pentru sectorul bugetar practic au existat diferitele prelungiri a timpului de lucru, iar așa-numita bonificație care se dă pentru anii suplimentari munciți peste cei 25 de ani e valabilă în general pentru marea majoritate a bugetarilor, mai puțin pentru cei din sectorul economic, care nu au avut posibilitatea să beneficieze de o muncă suplimentară”, a explicat liderul sindical Bogdan Hossu.