Cum putem avea o pensie decentă, de 75% din salariul mediu?
Potrivit CFA România, cetățenii români pot avea o pensie decentă, de 75% din salariul mediu, dacă autoritățile române ar urma una dintre măsurile fiscale propuse de analiștii economici de la CFA.
Amintim faptul că țara noastră s-a angajat prin PNRR să realizeze o amplă reformă a sistemului de pensii, urmând să pună la punct toate modificările necesare eliminării inechităţilor din sistemul de pensii, până la finalul anului. De aceea, analiştii economici de la CFA au efectuat un studiu prin care avansează cinci ipoteze ce pot conduce la un sistem echitabil, care să asigure un trai rezonabil pensionarilor.
„Pornind de la situaţia de fapt, am construit cinci scenarii alternative pentru viitorul sistemului de pensii, care să ne ajute să înţelegem care sunt măsurile, care corelate şi aplicate ca un tot unitar, pot să conducă la un sistem echitabil, care să asigure un trai rezonabil la pensie.
Fiecare scenariu în parte pleacă de la nişte ipoteze şi limitări, care vor fi descrise în continuare. Toate aceste scenarii consideră o distribuire “naivă” a sumelor acumulate de contribuabil în Pilon II sub formă de rate egale lunare virate din Pilon II timp de 10 ani”, notează analiştii de la CFA România.
Pensia decentă ar trebui să depăşească 7.300 lei
Unul dintre ipotezele propuse de CFA România este scenariul pensiei decente, în condiţii neschimbate, cu suportarea deficitelor bugetului asigurărilor sociale din alte surse. Pentru acest scenariu, a fost luată în calcul necesitatea de a obţine o pensie decentă, care să echivaleze cu cel puţin 75% din ultimul salariu net obţinut la locul de muncă.
Astfel că, în cifrele anului trecut, conform răspunsurilor din cadrul chestionarului aplicat de către CFA România, această pensie decentă este de circa 3.000 lei. Însă, în cifrele anului 2056, pensia decentă ar trebui să depăşească 7.300 lei, adică 75% dintr-un salariu mediu net de aproximativ 9.800 lei. Aici, stagiul de cotizare ar fi tot de 35 de ani, la fel ca acum, deci vârsta de pensionare nu ar crește în viitor. În prezent, vârsta medie de pensionare efectivă este mai mică decât vârsta legală, din cauza pensionărilor anticipate şi a pensionărilor pe caz de boală.
În acest scenariu, se presupune că vârsta de pensionare va fi neschimbată şi sunt folosite estimările Băncii Mondiale în ceea ce priveşte populaţia totală şi populaţia cu vârsta peste 65 de ani. Totodată, se prespune că se va menține constant nivelul contribuţiilor sociale plătite către stat (21,25%) şi nivelul contribuit la pensiile private obligatorii (3,75%).
Pentru perioada de calcul de 35 de ani (începând cu 2022), este folosită o creştere a salariului mediu şi a punctului de pensie în linie cu rata inflaţiei (3% în medie). De asemenea, în ceea ce priveşte randamentul fondurilor private de pensii, este folosit, un randament real de 1%.
„Cu menţinerea condiţiilor actuale, cumulând veniturile din Pilon I şi Pilon II (presupunând distribuirea sumelor din Pilon II în rate egale lunare timp de 10 ani) nu se realizează obiectivul de înlocuire de 75% din salariul net de la pensionare cu pensia. Rata de înlocuire realizată de cele doi piloni de pensie publică este de 65%”, reiese dintr-o analiză realizată de CFA România, publicată recent pe site-ul Curs de Guvernare.
Pe scurt, nivelul de 75% s-ar putea obţine cu suportarea diferenţelor din alte surse de finanţare ale bugetului de stat, suplimentar celor din bugetul asigurărilor sociale. În această situaţie, de la un deficit al bugetului asigurărilor sociale de aproximativ 1% din PIB (cât este în prezent), deficitul bugetului se cvadruplează, atingând valori de peste 4% din PIB.
Însă, analiștii economici avertizează că o astfel de creştere este nesustenabilă deoarece: fie costul finanţării va fi unul împovărător, fie vor creşte alte impozite şi taxe care să finanţeze acest deficit, fie vom renunţa la investiţii în alte domenii, precum infrastructură și educaţie, ceea ce ar avea un efect negativ pe termen lung.
CFA Institute este o organizație profesională globală, non-profit, care oferă profesioniștilor în investiții educație financiară. Aceasta își propune să promoveze standardele de etică, educație și excelență profesională în industria globală de investiții.